Programele Interreg - puterea cooperării depășește granițele

Interviu realizat de Marius Pârciu.

Într-un interviu realizat de Marius Pârciu despre programele Interreg România–Serbia și Interreg România–Ungaria, Gabriel Traian Ghilea, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, explică provocările cooperării la nivelul frontierelor UE, impactul concret al proiectelor asupra comunităților locale, de la accesul la servicii medicale până la creșterea siguranței publice, principalele bariere în colaborarea dintre state și lecțiile care vor modela viitoarele programe de cooperare.

Care sunt diferențele strategice dintre cele două Programe și ce provocări specifice implică fiecare dintre ele?

G.T.G.: Aș răspunde cu prudența necesară: programul este încă în implementare, astfel încât vorbim mai degrabă despre efecte timpurii decât despre impact final pe deplin măsurat. Din perspectiva impactului direct asupra populației, eu aș plasa pe primul loc Prioritatea 2, în special obiectivul specific 2.2 privind accesul egal la servicii de sănătate și reziliența sistemelor sanitare. Argumentul este că efectele acestei priorități sunt cel mai ușor de perceput public: diagnostic mai timpuriu, servicii mai aproape de domiciliu, infrastructură medicală mai bună și tratamente mai performante. Faptul că printre operațiunile strategice selectate apar proiecte majore în cardiologie, oncologie și diagnostic precoce al demenței confirmă această centralitate. Aș adăuga însă că Prioritatea 1.4, privind prevenirea riscurilor și reziliența la dezastre, are probabil cel mai mare impact sistemic, pentru că influențează securitatea comunităților întregi, nu doar a unor categorii de beneficiari.

Cum s-a schimbat viața oamenilor din zona de frontieră datorită acestor proiecte?

G.T.G: Concret, schimbarea se vede acolo unde proiectele au redus distanța până la servicii sau au crescut siguranța cotidiană. Un exemplu foarte clar este noul centru medical din Bozovici, care aduce consultații de specialitate mai aproape de locuitorii din Valea Almăjului; proiectul include cinci cabinete de consultații, ambulanță, echipamente moderne, vehicule medicale pentru Pančevo și campanii comune de sănătate, adresând nevoi acute ale unor comunități de peste 70.000 de persoane.

Pe partea de siguranță publică și de mediu, beneficiile sunt la fel de concrete, chiar dacă uneori mai puțin vizibile imediat. Investițiile în centre și echipamente pentru situații de urgență cresc capacitatea de reacție, iar dotările pentru poliția de frontieră întăresc securitatea și cooperarea operațională la frontieră. În plus, rețelele de monitorizare a calității aerului și modernizarea serviciilor publice locale, precum cele din proiectele de mediu din Banat și Moldova Nouă, înseamnă date mai bune pentru decizie și îmbunătățiri vizibile ale spațiului local.

Care sunt principalele bariere în colaborarea transfrontalieră?

G.T.G: În cazul României și Serbiei, barierele sunt, în opinia mea, mai puțin de natură cultural-identitară și mai mult de natură operațională. Dificultatea reală apare atunci când partenerii trebuie să construiască proiecte efectiv comune, cu dezvoltare, implementare și finanțare în comun, să lucreze în sistemul electronic JeMS și să gestioneze o documentație tehnică ce implică, pentru anumite acte, traduceri în limba engleză.

Ce lecții învățate din perioada 2021–2027 vor influența viitoarele programe?

G.T.G.: Prima lecție este că proiectele de importanță strategică și cele de infrastructură mare trebuie menținute, deoarece răspund unor nevoi sistemice ale zonei de frontieră și generează efecte durabile.

A doua lecție este că cererea pentru investiții în sănătatea, reziliența la riscuri și eficiență energetică și energie regenerabilă este foarte ridicată. Spre exemplu, în apelul al doilea, dedicat exclusiv energiei regenerabile și eficienței energetice, au fost depuse 25 de note conceptuale, solicitând peste 63 de milioane de euro, adică de aproximativ șapte ori bugetul disponibil.

A treia lecție ține de guvernanță: faptul că programul a consultat din timp stakeholderii și cetățenii pentru perioada post 2027 indică o maturizare instituțională importantă și o deschidere care merită apreciată.

Care este proiectul Interreg care v-a plăcut cel mai mult?

G.T.G.: Dacă ar fi să aleg un singur proiect, aș menționa „Equality in access for vulnerable groups to healthcare services in Banat”. E un proiect exemplar pentru că traduce foarte bine ideea de coeziune teritorială în beneficii cotidiene, mai ales pentru comunitățile rurale și pentru persoanele vulnerabile.

Nu rămâne la nivelul discursului despre cooperare, ci produce un centru medical nou la Bozovici, servicii mai aproape de domiciliu, echipamente, mobilitate medicală și o legătură funcțională cu partea sârbă. Din punct de vedere academic, este un exemplu foarte bun de proiect care combină investiția fizică, incluziunea socială și logica serviciului public.

Interviu publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online ghidul, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/
Pentru a comanda gratuit ghidul în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/