Miercurea-Ciuc, pe drumul către elita europeană a sporturilor de iarnă
Interviu realizat de Marius Pârciu
Vă prezentăm un interviu cu Attila Korodi, primarul Municipiului Miercurea-Ciuc, un oraș dinamic, cu un profil puternic sportiv, educațional și cultural. Administrația de aici își propune să ofere condiții mai bune pentru artiști și public prin investiții în infrastructură.
În paralel, Miercurea-Ciuc își consolidează profilul de „oraș al sportului”, cu peste 70 de tipuri de activități disponibile și un potențial semnificativ de a deveni un centru european al sporturilor de iarnă, în timp ce administrația continuă proiectele de modernizare în educație, locuire și servicii publice.
Veți reabilita mai multe clădiri culturale. În ce mod va influența viața din acest domeniu la nivelul orașului?
A.K.: Dinamismul vieții culturale din Miercurea-Ciuc este cunoscut la nivel național: un studiu independent a confirmat faptul că unul dintre pilonii calității vieții în orașul nostru este viața culturală bogată. Ca administrație locală, avem datoria să facem tot posibilul pentru ca artiștii noștri, precum și publicul, să se simtă bine aici. Există activități artistice care funcționează în condiții dificile.
Dezvoltarea infrastructurii culturale încearcă să ofere un răspuns acestei situații: clădirea istorică Vigadó va deveni casa permanentă a Teatrului Coregrafic Secuiesc Hargita și a Orchestrei de Cameră Ciuc. Una dintre fostele noastre centrale termice va fi transformată într-un centru al artelor vizuale contemporane, deoarece considerăm că este o datorie față de iubitorii de artă.
Vechiul teatru municipal, după renovare, va oferi o casă modernă trupei noastre, care devine tot mai populară. În regiunea noastră, cea mai mare sală de spectacole se află în Casa Artelor. Este extrem de important ca aceasta să își păstreze în continuare destinația diversificată, deoarece, pe lângă activitățile artistice, contribuie și la dezvoltarea vieții economice și sportive. Acest aspect va fi cu siguranță avut în vedere în momentul proiectării lucrărilor de renovare.
Având în vedere performanțele locale în sporturile de iarnă și intenția de a moderniza patinoarul Vákár Lajos, există intenția de a transforma Miercurea-Ciuc într-un centru european al sporturilor de iarnă?
A.K.: Orașul nostru este reședința de județ cu cele mai scăzute temperaturi din țară. Nu mai este nevoie să spunem că suntem capitala hocheiului din România, dar și celelalte sporturi de iarnă sunt foarte puternice la noi.
Cea mai recentă mândrie a noastră este participarea la Jocurile Olimpice de Iarnă a două tinere sportive de la CSM Miercurea-Ciuc, Kata Mandel și Henrietta Bartalis. Reușita lor este una istorică: în întreaga istorie a Jocurilor Olimpice, ele sunt primele reprezentante ale României la această disciplină.
Angajamentul nostru față de sporturile de iarnă este unul complex, care nu se limitează la sportul de performanță. Din 2013, în cadrul activităților școlare, toți elevii din oraș sunt învățați să patineze, sunt susținute prin finanțări nerambursabile cluburile sportive pentru formarea noilor generații, iar evenimentele care promovează sporturile de iarnă prin componenta de divertisment, precum „Olimpiada Nebunilor”, sunt de asemenea sprijinite. Pe lângă hochei și snowboard, au fost obținute rezultate remarcabile și la schi alpin, biatlon, bob, short-track și patinaj viteză.
Preluarea Patinoarului „Vákár Lajos” reprezintă o provocare deosebit de dificilă. Este un precedent ca ministerul să nu transfere doar infrastructura, ci și gestionarea completă a unui club sportiv.
Facem pași pe un drum neexplorat pentru a asigura viitorul hocheiului din Miercurea-Ciuc. De la cei mai mici până la cei mai în vârstă, toată lumea este atașată de Sport Club, de aceea echipa este cea mai importantă.
Suntem încă departe de a deveni un centru al sporturilor de iarnă la nivel european, însă renovarea patinoarului și dezvoltarea stațiunii Harghita-Băi, care ne aparține parțial, reprezintă cu adevărat un potențial semnificativ.
Angajamentul nostru față de sporturile de iarnă este unul complex, care nu se limitează la sportul de performanță. Din 2013, în cadrul activităților școlare, toți elevii din oraș sunt învățați să patineze, sunt susținute prin finanțări nerambursabile cluburile sportive pentru formarea noilor generații, iar evenimentele care promovează sporturile de iarnă prin componenta de divertisment, precum „Olimpiada Nebunilor”, sunt de asemenea sprijinite. Pe lângă hochei și snowboard, au fost obținute rezultate remarcabile și la schi alpin, biatlon, bob, short-track și patinaj viteză.
Preluarea Patinoarului „Vákár Lajos” reprezintă o provocare deosebit de dificilă. Este un precedent ca ministerul să nu transfere doar infrastructura, ci și gestionarea completă a unui club sportiv.
Facem pași pe un drum neexplorat pentru a asigura viitorul hocheiului din Miercurea-Ciuc. De la cei mai mici până la cei mai în vârstă, toată lumea este atașată de Sport Club, de aceea echipa este cea mai importantă.
Suntem încă departe de a deveni un centru al sporturilor de iarnă la nivel european, însă renovarea patinoarului și dezvoltarea stațiunii Harghita-Băi, care ne aparține parțial, reprezintă cu adevărat un potențial semnificativ.
Echipa locală de fotbal este în prima ligă, ați creat un parc sportiv și discutați despre un parteneriat public-privat pentru o bază de karting. Care este strategia orașului în domeniul sportului?
A.K.: Prezența FK Csíkszereda în Superligă este o realizare deosebită, la care contribuim și noi, cu mijloacele noastre modeste. Succesul FK confirmă profesionalismul clubului.
Parcul Sportiv din Szécseny funcționează ca un centru de agrement pentru locuitorii orașului, pentru cei care doresc să facă mișcare și să se relaxeze — acesta reflectă angajamentul nostru față de un stil de viață sănătos.
Pista de karting este în plin proces de construcție, iar cu investitorul privat am semnat un protocol de intenție pentru cooperare, ceea ce confirmă deschiderea noastră către dezvoltarea sportului și către inovație.
Aceste trei exemple ilustrează foarte bine viziunea noastră legată de sport: suntem prezenți în sprijinirea sportului de performanță, susținem sportivii amatori și suntem deschiși către noi inițiative, pe care le încurajăm și le sprijinim. Miercurea-Ciuc este un oraș al sportului. Spunem acest lucru frecvent. La noi, atât începătorii, cât și sportivii de performanță pot alege dintre peste 70 de tipuri de activități care implică mișcare.
Cum influențează infrastructura și investițiile în educație și locuire atractivitatea orașului în rândul tinerelor familii?
A.K.: Locuitorii satelor din zonă utilizează intens infrastructura din oraș, fenomen susținut în mare măsură de familiile tinere care se mută din oraș în localitățile din jur. Acordăm o atenție deosebită educației copiilor, atât în sistemul școlar, cât și în afara sa. Acest lucru se reflectă, printre altele, în clădirile instituțiilor modernizate frumos din fonduri europene sau în dotările lor bogate. În această primăvară se finalizează proiectul nostru european prin care toate grădinițele, școlile generale și liceele sunt echipate cu mobilier nou, echipamente digitale și sportive, precum și diverse materiale didactice.
Se reflectă, de asemenea, și în aspectul zonelor verzi și al cartierelor de blocuri: prin mobilierul urban integrat în peisaj și prin elementele de joacă realizate din materiale naturale transmitem copiilor noștri un model orientat spre protecția mediului și responsabilitate.
Necesitatea locuințelor ANL este justificată de existența unei cereri ridicate din partea tinerilor pentru locuințe de închiriat la prețuri accesibile, precum și de faptul că oferta de locuințe de vânzare și închiriere este sub nivelul cererii. În următorii ani vor fi construite două blocuri ANL, iar alte două ar putea fi realizate ulterior, în funcție de necesități.
Știu că aveți mai multe proiecte majore pentru apă și canalizare. Care sunt acestea și care este stadiul lor?
A.K.: În Miercurea Ciuc, alimentarea cu apă potabilă și accesul la rețeaua de canalizare sunt asigurate, cu excepția a două zone: Szécseny, aflată la marginea orașului și transformată din zonă de agrement în zonă rezidențială, și Ciba, situată mai departe de aglomerația urbană. În aceste zone, infrastructura de apă și canalizare nu a putut fi realizată până în prezent din cauza dificultăților administrative.
După ani de blocaje birocratice, în luna martie a fost semnat contractul de finanțare europeană, prin care au fost atrase 1,05 miliarde lei pentru dezvoltarea regiunii, Miercurea-Ciuc asumându-și un rol de lider în sprijinirea a 14 localități din Județul Harghita. În municipiu vor fi realizate investiții de 200 de milioane de lei, din care circa jumătate vor fi direcționate către modernizarea și extinderea stației de epurare.
În Szécseny vor fi construite rețelele de apă și canalizare, iar în Ciba va fi realizată rețeaua de apă, urmând ca pentru canalizare să fie identificate surse suplimentare de finanțare. De asemenea, rețelele vor fi extinse în mai multe zone ale orașului unde, în cadrul dezvoltărilor anterioare, acest lucru nu a fost justificat. Începerea lucrărilor este estimată pentru luna mai.
Ați susținut reducerea taxelor locale și ați inițiat demersuri către Guvern. Povestiți-ne despre demers și finalitatea sa.
A.K.: Am fost conștienți că țara se confruntă cu provocări economice serioase și am anticipat că majorarea taxelor locale va stârni nemulțumiri. În Miercurea-Ciuc nu am crescut coeficienții anteriori, însă creșterea bazei de impozitare i-a pus pe locuitorii orașului într-o situație dificilă. Deși în jurul nostru totul s-a scumpit semnificativ, tocmai majorarea taxelor locale a fost momentul în care, și în orașul nostru, oamenii au ieșit în stradă. În locul promisiunilor fără acoperire, am ales calea rațiunii: am solicitat un punct de vedere Ministerului Finanțelor, iar după prezentarea poziției lor negative, am inițiat o strângere de semnături împreună cu alte orașe din regiune. Am făcut ca vocea oamenilor să fie auzită și la București și am contribuit la atenuarea situației. Tot ceea ce am putut face la nivel local în interesul contribuabililor, am făcut.
Ați făcut un pas important spre digitalizarea serviciilor publice prin aplicația MySzereda. Cât de aproape sunteți de un sistem complet digital?
A.K.: Ulterior s-a dovedit că am abordat într-un mod oarecum naiv procesul digitalizării și al e-administrației. Am considerat că este de așteptat un nivel ridicat de digitalizare atât din partea administrației locale, cât și a cetățenilor, inclusiv prin dezvoltarea unei aplicații mobile de tip ghișeu online. Pornind ca cel mai mic municipiu reședință de județ, am constatat cu surprindere că trebuie să deschidem acest drum, întrucât alții nu au parcurs încă traseul digitalizării serviciilor publice în această formă.
Lansată în ianuarie, aplicația permite eliberarea certificatelor fiscale, acces la servicii agricole, depunerea de petiții și informarea cetățenilor. Deși suntem departe de obiectivul final, dezvoltăm continuu aplicația în funcție de resursele financiare și umane.
Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/
