Cumpăna: locul în care dezvoltarea nu înseamnă doar infrastructură, ci și investiții în oameni

Interviu realizat de Marius Pârciu cu primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju

Comuna Cumpăna este una dintre cele mai dinamice comunități rurale, cu peste 22.000 de locuitori și aproximativ 7.000 de gospodării. Dezvoltarea locală se bazează pe cultură, servicii publice moderne și investiții strategice, incluzând extinderea serviciilor medicale și conectarea la infrastructura majoră, precum Autostrada A4. În interviul acordat revistei noastre, primarul Mariana Gâju subliniază direcția de dezvoltare a unei comunități echilibrate, care îmbină identitatea locală cu modernizarea.

Cum sunt integrate evenimentele culturale și sportive în strategia de dezvoltare locală și în promovarea comunei la nivel național?

O comunitate modernă nu se construiește exclusiv prin investiții în infrastructură, utilități sau servicii publice, ci și prin investiții constante în educație, cultură, identitate și coeziune socială. De aceea, cultura și sportul reprezintă piloni fundamentali ai strategiei noastre de dezvoltare locală și instrumente esențiale de promovare a comunei.

Calendarul anual al evenimentelor culturale cuprinde peste 60 de manifestări prin care marcăm principalele sărbători și momente definitorii din istoria națională, dar organizăm și numeroase evenimente dedicate familiei, tradițiilor, educației și tinerilor. Multe dintre acestea au depășit statutul de simple evenimente locale, devenind adevărate repere culturale recunoscute la nivel național. Printre acestea se numără Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Tineri Interpreți „Dor de Cânt Românesc” și „Rodul Pământului – Zilele Recoltei”.

Un rol esențial îl are și activitatea artistică desfășurată permanent în cadrul structurilor culturale locale, mai exact Ansamblul Folcloric „Româncuța”, alături de ansamblurile și grupurile vocale formate în jurul acestuia. Din anul 2003, aici activează prima școală de balet din mediul rural românesc, Școala de Balet „Nicolae Spirescu”. În plus, avem școli de dans modern, școli de muzică, un cor de copii și un grup vocal-instrumental de chitară.

Conviețuirea interetnică reprezintă una dintre valorile noastre definitorii, iar prezența a două ansambluri de dansuri tradiționale turcești și Festivalul „Conviețuire Interetnică pe Plaiuri Dobrogene” reflectă armonia și buna colaborare dintre comunitățile care trăiesc aici.

Includerea recentă a comunei pe traseul „Via DobroGetica” deschide noi perspective pentru valorificarea identității locale și promovarea moștenirii culturale.

Un rol la fel de important îl are sportul. Clubul Sportiv „Victoria” Cumpăna reunește 422 de sportivi legitimați în cadrul secțiilor de gimnastică ritmică, lupte, fotbal, rugby, handbal, șah și scrimă. Rezultatele obținute confirmă valoarea școlii sportive dezvoltate aici. Numai în anul 2025, secția de gimnastică ritmică a obținut 216 medalii, dintre care 121 de aur, și am reușit organizat un turneu internațional. Totodată, secția de lupte a câștigat 38 de medalii, dintre care 13 de aur, iar cea de șah 6 medalii la competițiile naționale.

Foto: Complex Sportiv Cumpăna

Echipa de fotbal a câștigat Cupa României – faza județeană și regională – și a obținut de două ori locul I în Campionatul Județean de Fotbal, la categoria juniori. De asemenea, suntem singurul club din mediul rural calificat în toate finalele competiției naționale „Cupa Satelor”.

Modelul de dezvoltare pe care îl promovăm este investiția permanentă în formarea generațiilor viitoare. Cultura și sportul contribuie la formarea unor generații echilibrate și la consolidarea imaginii Comunei Cumpăna ca o comunitate modernă, educată și profund ancorată în valorile sale.

Din acest an, Cumpăna este legată de Autostrada A4 (Centura Constanței). Cum ajută acest lucru locuitorii comunei dumneavoastră?

Deschiderea, în februarie 2026, a noii conexiuni rutiere dintre Cumpăna și Autostrada A4 este o investiție majoră în infrastructura de transport, esențială pentru dezvoltarea localității. Proiectul este așteptat de comunitate de peste un deceniu. Pe lângă beneficiile imediate pentru locuitori, comuna va deveni mai accesibilă, mai atractivă și mai competitivă, accesul la infrastructura de transport fiind unul dintre criteriile esențiale analizate de investitori atunci când aleg amplasamentul unei afaceri.

Noua poziționare strategică susține și cel mai important proiect de dezvoltare de la nivel local: înființarea unui parc industrial pe o suprafață de aproximativ 36 de hectare.

Obiectivele urmărite sunt clare: revitalizarea economiei locale, crearea de noi locuri de muncă, valorificarea resursei umane locale, creșterea veniturilor la bugetul local și stimularea apariției unor noi activități.

Dezvoltarea unei localități nu se măsoară doar în kilometri de drum construiți, ci mai ales în oportunitățile generate pentru oameni.

Foto: Lucrări nod rutier

Cum gestionează administrația locală presiunea dezvoltării imobiliare. Ce soluții există pentru a menține echilibrul între extindere și calitatea vieții?

Poziționarea la câțiva kilometri de Municipiul Constanța a generat interes pentru dezvoltarea rezidențială. Am urmărit ca această creștere să fie însoțită de investiții în infrastructură, educație, sănătate și servicii publice, evitând dezvoltarea haotică și transformarea localității într-o „comună-dormitor”. Viziunea este consolidarea unei comunități cu identitate proprie și calitate ridicată a vieții. Urbanismul este reglementat, iar extinderea zonelor construibile este corelată cu utilitățile și infrastructura existentă.

Esențiale au fost și investițiile în digitalizarea administrației și în educație: creșă, 3 grădinițe, after-school și campus școlar. După digitalizarea unităților de învățământ, avem planificate o nouă unitate de educație timpurie și un nou corp de școală cu sală de sport. În ceea ce privește infrastructura sportivă și de agrement, am realizat un complex sportiv, săli și terenuri de joc, cu perspectiva construirii unui bazin de înot. Dezvoltăm și spații publice: Centru civic, Centru de tineret, locuri de joacă și zone de agrement.

În plan social, funcționează Centrul de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice și, prin programe de locuire pentru tineri, am realizat 192 de apartamente ANL și, prin parteneriatul cu Habitat for Humanity România, peste 50 de locuințe.

Între perioada 2000-2026 au fost implementate proiecte de peste 120 milioane euro din fonduri guvernamentale și europene, iar în viitor sunt planificate investiții în drumuri, trotuare, piste de biciclete și servicii publice.

Adevărata provocare pentru administrațiile locale nu este să construiască mai mult, ci să construiască inteligent. Dezvoltarea trebuie să fie sustenabilă, echilibrată și orientată către oameni. Scopul nu este doar extinderea localității, ci consolidarea unei comunități în care progresul economic, infrastructura modernă și calitatea vieții evoluează împreună.

Foto: D-na primar Mariana Gâju alături de Kata TÜTTŐ , președintele Comitetului European al Regiunilor

Aveți funcții importante în cadrul Asociației Comunelor din România, Comitetul European al Regiunilor și Consiliul Comunelor şi Regiunilor din Europa. Care sunt principalele probleme ale administrațiilor locale? Ce ar putea ajuta comunele să se dezvolte mai bine?

Viitorul României nu poate fi construit ignorând comunitățile locale. Comunele nu sunt periferia dezvoltării, nu sunt o povară pentru stat și nu trebuie privite ca structuri administrative care pot fi reduse la cifre, tabele sau calcule bugetare. Sunt comunități vii, cu oameni, cu tradiții, cu nevoi reale și cu rol fundamental în echilibrul național.

Cea mai mare problemă este lipsa predictibilității. Administrațiile locale au nevoie de stabilitate financiară și legislativă pentru a putea planifica investiții pe termen lung. Legea bugetului de stat ar trebui să ofere autorităților locale o estimare a veniturilor pe o perioadă de cel puțin 5 ani. Dezvoltarea nu se poate face prin improvizații, ci prin viziune, continuitate și stabilitate.

A doua problemă este diminuarea autonomiei locale. Deciziile de la nivel central sunt adesea luate fără consultarea reală a autorităților locale. Nu putem vorbi despre reformă administrativă dacă este gândită departe de realitatea de la firul ierbii. O reformă adevărată trebuie să întărească administrația locală, nu să o slăbească. De aceea nu poate însemna doar tăieri, comasări și creșteri de taxe.

O altă dificultate majoră este transferul de obligații către autoritățile locale fără finanțare adecvată, ceea ce pune presiune pe bugetele locale. De asemenea, este necesară reducerea birocrației și accelerarea digitalizării: aplicații unitare, baze de date interconectate și ghișeu unic funcțional, pentru a simplifica relația cetățean-administrație.

O problemă esențială rămâne finanțarea serviciilor publice din mediul rural. Educația, sănătatea, asistența socială, transportul școlar și infrastructura nu pot fi tratate diferențiat. Dacă nu finanțăm corect aceste servicii, nu reducem decalajele, ci le adâncim. În special, finanțarea educației rurale trebuie regândită, deoarece școala este un reper de identitate. Acolo unde dispar școala și grădinița, satul își pierde viitorul. În același timp, este necesară continuarea programelor de investiții și instituirea unui program dedicat modernizării drumurilor comunale.

Experiența europeană mi-a arătat că dezvoltarea rurală trebuie privită în sens larg, nu doar agricol. Autoritățile locale trebuie implicate real în elaborarea politicilor publice, iar vocea lor să fie prezentă la masa deciziei. Nu poți construi politici publice eficiente fără cei care le aplică zi de zi.

Foto: Campus Liceu Cumpăna

Cred cu tărie că fără sate puternice nu putem avea orașe sustenabile și coeziune națională, iar fără investiții în administrația locală nu putem vorbi despre un stat modern. Miza următorilor ani este să înțelegem că dezvoltarea țării nu începe doar în marile centre urbane, ci în fiecare comună, în fiecare comunitate care își dorește să rămână vie și competitivă. Iar datoria noastră, ca oameni ai administrației publice, este să lăsăm în urma noastră comunități mai puternice decât le-am găsit.

Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online ghidul, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/

Pentru a comanda gratuit ghidul în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/