Adriana Săftoiu în dialog cu Cosmin Vasile, Președintele Consiliului Județean Dolj

Cosmin Vasile este la cel de-al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Dolj. A optat pentru politică la vârsta de 18 ani. S-a înscris în PSD (atunci PDSR) și a activat, evident, în organizația de tineret. În 2004, devine cel mai tânăr consilier județean, după cum se prezintă. Între 2012-2016, este și directorul zonei Metropolitane Craiova, departamentul de dezvoltare proiecte. Opțiunea pentru politică, la o vârstă destul de adolescentină, o pune pe seama faptului că îi place „istoria, inițiativa civică. Ca student la Drept, urmăream mai degrabă partea care ținea de constituțional, de partide politice, mai puțin de penal, de exemplu”. La finalul Facultății de Drept, s-a înscris și la Facultatea de Științe Politice. Parcursul arată, într-adevăr, că „îi place să facă politică”. Ceea ce e însă contrastant, cel puțin în dialogul avut pentru revista de față, e că nu prea aduce a „politician”. E tehnic, recurge la cifre, statistici, are un ton political correctness. Fără metafore, fără stilistică retorică. 

Investitorii, tratați cu „deschidere”
 

Doljul, unii ar spune Craiova, cunoaște un avânt remarcat și remarcabil. Se dezvoltă și dezvoltă și zonele limitrofe. Ce a contat în această dinamică? îl întreb. „Un prim factor este acela că e o comunitate mare. Doljul și Craiova polarizează întreaga regiune Oltenia. Apoi, a fost o administrație energică, care a încercat să fie cu un pas înainte în tot ce au însemnat proiectele europene, deschiderea către inițiativa privată. Nu am fost adepții sintagmei din anii ‘90 nu ne vindem țara, vai, vin străinii. Doljul era cotat bine și înainte de Revoluție, ca județ industrial. Se făcea aproape orice. De la mașini agricole și tractoare la autovehicule și avioane până la industrie chimică”. A urmat și o perioadă de „colaps”, cum ar fi pentru industria de locomotive. S-a revigorat după ce, folosind resursa umană deja existentă, a intrat pe piață firma Softronic care vinde cu succes locomotive în Suedia. Fabrica de avioane e un alt plus în economia județului. “Avem o fabrică mare de reparații avioane, au 10-12 Boeing-uri în curte. O firmă grecească cu personal din Craiova”. Sunt câteva exemple în favoarea afirmației că administrația județului a tratat cu „deschidere” investitorii.  


Doljul, nod logistic
 

Poziția geografică a fost un atuu, spune președintele Cosmin Vasile. „Devenim un nod logistic. Avem autostrada spre București, urmează cea spre Lugoj, avem aeroport internațional care crește anual și crește bine. Suntem pe Coridorul 4 European, suntem județul prin care se face legătura între nordul Europei, Grecia și Turcia. Este podul de peste Dunăre, de la Calafat. Într-un singur an, peste 1.200.000-1.300.000 de vehicule ne tranzitează, majoritatea de marfă.  Toate astea au creat premisele de a veni investitori”. Un alt atuu e resursa umană, pregătită în centrele universitare din Craiova, consideră președintele CJ. „E o universitate bună și mulți absolvenți rămân aici, nu se mai duc spre București sau Timișoara, care suferă deja de hipertrofie când vine vorba de piața muncii”. Un avantaj educațional îl reprezintă specializările de nișă, cum ar fi ingineri în automotive, având Ford-ul ca cel mai mare angajator. „Ford susține învățământul dual atât la liceu, cât și la universitate, plătește burse încă din facultate să-și pregătească proprii ingineri, la fel din liceu sau școala profesională. E competiție să-ți iei electricianul, sudorul, meseriașul”. Industria aeronautică este o altă zonă importantă, având și liceu și facultate cu profil aeronautic. De altfel, încă un investitor vrea să facă o investiție de cca 40 de milioane de euro pentru mentenanță aeronave, ceea ce înseamnă deja 300 de angajați în domeniu. 
L-am întrebat care au fost obiectivele principale din primul mandat și pe care le-ar putea oferi ca bune practici. S-a concentrat pe două componente: să implementeze ceea ce era contractat și să acceseze fonduri pentru proiecte în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro, absorbiți deja. Apoi, pe noi programe, inclusiv PNRR, a semnat proiecte în valoare de cca 330 de milioane de euro. 

Aeroportul, punct forte în dezvoltarea județului
 

Apreciază că cel mai important proiect din mandatele sale este aeroportul din Craiova, în valoare de 115 de milioane de euro, semnat la finalul lui 2022, chiar dacă „întârziat foarte mult din cauza modului în care funcționau ministerele”. Îl descrie ca pe cel mai mare terminal compact din țară, după cel din Otopeni, la care se adaugă alte proiecte, cum ar fi parcarea, parcul fotovoltaic pentru energie electrică, reparații piste etc. Face o comparație cu anul 2007 când aeroportul a avut în total 3000 de pasageri și anul acesta, când, într-o singură lună, s-au înregistrat 80.000 de pasageri și se preconizează atingerea pragului de 600.000 de pasageri. Estimează că, în 2031-2032, se va ajunge la 1,8 milioane de pasageri pe an. Subliniază că acum, după intrarea în spațiul Schengen, numărul va crește, ținând cont că „înainte, când se stătea la coadă pe pod, doar din nordul Bulgariei au fost 88.000 de pasageri într-un singur an. Cei din nord-estul Serbiei tot aici vin, că sunt 90 de kilometri până în Vidin și 100 de kilometri până în Zajecar, Serbia. Decât să se ducă 300 de kilometri până în Belgrad sau până în Sofia, vin tot aici.”
 În jurul aeroportului, funcționează două parcuri industriale, urmând să fie construit un al treilea parc, la 6 km de aeroport, având o suprafață de 184 ha. Primele două, împreună, au în jur 30 de hectare și au creat aproape de 2000 de locuri de muncă fiecare. Când au început în 2004, au pus taxe mici. 10 cenți pe metru pătrat. „Mai ieftin decât să închiriezi o garsonieră”, apreciază. Apoi, au ridicat la 60 de cenți, dar „tot low”. Au văzut partea practică și nu neapărat să facă profit. „Până la urmă, acea societate comercială se autofinanțează, își plătește angajații, plătește utilitățile, partea de servicii, dezăpezire, străzi, curățenie, sunt o serie de venituri pe care le generează parcul”. Își dorește să facă „un nod intermodal. Avem aeroport, drumul expres, autostrada către București, două drumuri europene, calea ferată, Dunărea la 80 de kilometri, unde sperăm ca, în viitor, porturile dunărene să fie dezvoltate”. Apreciază că cel de-al treilea parc industrial va fi zona în care se va dezvolta cel mai mult județul și că în 3 ani de zile vor avea cea mai „vizibilă forță de muncă”. Vor să aducă cât mai multe entități mari, de minim 1000 de locuri de muncă. 


Contribuția „moștenirii industriale” 

Când întreb despre șomaj, spune că e un paradox. „Avem câteva mii de muncitori din alte țări, dar figurăm cu 17 mii de șomeri. E mai degrabă un șomaj artificial”. Explicația o oferă cu multă precauție. Cei mai mulți sunt din mediul rural, figurează ca șomeri, dar au venituri din agricultură, mai mult sau mai puțin fiscalizate. Sunt multe ferme legumicole, fiind printre primele trei județe din țară, în această statistică. În prezent, dezvoltă un parteneriat cu Ministerul Agriculturii și cu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea pentru un mare centru de colectare legume fructe. 
 Moștenirea industrială le-a fost de ajutor și a dus și la dezvoltarea infrastructurii. „Companiile străine au venit în fabrici construite 70% în anii ‘70 și sunt lucrători care de atunci lucrează acolo. Ei sunt foarte încântați. Am vorbit cu președintele Ford care era foarte mulțumit de buna lor pregătire”. La moștenire se adaugă „infrastructura pe care am dezvoltat-o și noi, Consiliul Județean. Am reabilitat aproape 300 de kilometri de drum numai în ultimii 3 ani și jumătate. Pe strategia Uniunea Europeană pentru Dunăre, am luat peste 50 de milioane de euro. Am făcut de la zero 70-80 de kilometri de drum”. Utilitățile sunt „destul de bine”, fiind două masterplanuri de apă implementate, în valoare totală de 610 milioane de euro. Din 111 localități, 92 de localități au apă potabilă și, într-o mare măsură, canalizare. „Au mai rămas doar acele comunități mici care aplică pe Anghel Saligny sau pe un PNDL2 pentru că UE nu mai permite finanțare pentru localități sub 2000 de locuitori”. 


Spitalele, în atenția administrației locale 
 

Situația spitalelor e mereu o temă actuală și de lungi discuții. „Am avut investiții în sănătate foarte multe. Am reabilitat cele 6 spitale ale căror clădiri sunt în subordinea CJ, de la casa scării și lift până la săli de operații. De asemenea, avem o clinică de cardiologie finalizată în 2018, o clinică de cardiologie și chirurgie intervențională. Pe un proiect european, am reușit să facem două săli de operație la nivelul maxim. Adică, se poate face transplant de cord la Craiova în perioada următoare”. Un doctor tânăr, originar din Balș, de la Institutul Inimii din Târgu Mureș, care vrea să practice aproape de casă, împreună cu alții rezidenți au făcut posibil ca „de la nicio coronarografie și niciun stent să fie făcute 1300 de intervenții de angioplastie”. Menționează că a fost certat de echipa de consilieri că nu a promovat mai mult faptul că a făcut o investiție care a făcut posibilă o Clinică pentru arși, cu toate dotările necesare. Sunt 12 paturi, costul unui pat fiind de cca 100 mii de euro, unde pot fi tratați pacienți cu arsuri de până la 30% din suprafața corpului. Spitale mai vechi sau dispensare din mediul rural au fost transformate în 7 cămine de bătrâni cu cca 40 de paturi. 
 După toate aceste enumerări, întreb ce urgențe mai au în domeniu. O clinică de oncologie pediatrică, cu 52 de paturi (în prezent doar 20) care va deservi șapte județe. Proiectul e deja depus, are punctaj maxim, deci e optimist că va fi realizat. Apoi, reabilitarea clinicii de oncologie a spitalului și a clinicii de radioterapie. Vor să fie un centru regional de tratarea cancerului. „Am depus proiectul în decembrie anul trecut. Dacă mâine sau săptămâna următoare îl finanțează, într-un an și jumătate, doi, este gata”. De asemenea, un spital regional, la Craiova, construit de către de către Ministerul Sănătății, „cel mai mare și cel mai avansat proiect dintre cele 3 spitale regionale” care se construiesc în țară, urmând să fie finalizat până în anul 2028. La rândul ei, Primăria Craiova are un proiect de construire a unui spital de pediatrie care „să închidă cercul serviciilor medicale oferite în spitalele existente”.


Lista de dorințe: calea ferată și porturile dunărene 


Proiectele sunt multe, bune, extrem de necesare, dar ritmul de realizare nu este întotdeauna cel dorit. Care sunt motivele pentru care proiectele se finalizează atât de greu? întreb. Răspunsul e similar cu al altor autorități locale. „Termenele mari și birocrația, o legislație greoaie”. Oferă un exemplu. Spune că merge foarte bine colectarea selectivă a deșeurilor, având pubele îngropate în 480 de zone și 770 de containere, în Craiova, dar pentru acest proiect, care nu a fost unul „distinct”, instituțiile avizatoare au considerat că este „distinct" fiecare container. „La 770 de containere am avut de luat 15 avize. Fiecare cu dosarul în trei exemplare”. Trebuie remarcat că Doljul se află, conform sitelui Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în top 3 județe la contracte semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni.
Digitalizare „merge bine”. „Dacă ați locui în Noua Zeelandă și ați vrea un certificat de urbanism de la Consiliul Județean, cu semnătură electronică, totul depus, transmis, l-ați primi în câteva zile, acolo”. A câștigat și un proiect la nivelul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, care este în curs. Și, după cum spune, „încet, încet au început și primăriile din județ să facă proiecte de genul acesta”. 
Transportul județean e bun și el, CJ nu e direct responsabil, fiind asigurat de firme private. La o rețea de drumuri de 1100 de km „starea de viabilitate e bună și spre foarte bună”. La 250.000 de locuitori ai Craiovei sunt 162.000 de vehicule înmatriculate. „Și astea sunt date mai vechi”. E de părere că nu e atât de sufocant la ore ridicate de trafic ca Bucureștiul și Clujul. 
Un subiect dramatic, aș spune eu, la nivel de țară: calea ferată. Îi interesează calea ferată Craiova-Calafat. „E o cale ferată făcută în anii 1930, reparată în anii ‘40, după care ceva reparații. Asta ne-ar fi de folos, o linie electrificată cu Vidin care ar putea să ne conecteze cu Salonic, cu Atena, cu Istanbul”. Eu îl consider idealist. „Păi, măcar până la Calafat, 88 de km”, mă încurajează să fiu mai optimistă. „88 de km e enorm la cum se mișcă lucrurile pe calea ferată”, insist. „România și-a asumat obligația, prin Convenția privind construcția podului de la Calafat să facă infrastructura din jurul podului și să electrifice până acolo calea ferată”. O asemenea realizare le-ar fi de folos pentru transportul cerealelor. „Suntem județul cu cea mai mare suprafață agricolă cultivată și pe locul 2 cu cea mai mare suprafață arabilă, avem peste 450.000 de hectare cultivate. Deci, suntem cu cea mai mare producție, printre primele 3 la grâu, pe 3-4 la porumb, primul, cred, la floarea-soarelui”. Apoi, sunt pe locul 5 la export datorită Ford care produce cca 300 de mii de vehicule pe an, până în 20.000 vândute în România. „Vă dați seama, câte 100.000 pleacă, o parte pe calea ferată, o parte pe șosea”. Susține că ar fi teribil dacă Ministerul Transportului le-ar da cele două porturi mari, Bechetul și Calafatul. „Ambele sunt bune porturi cerealiere, pleacă barje întregi de acolo cu cereale, dar ar putea pleca și autovehicule, și locomotive”. 
Din tot ce relatează creează imaginea unui județ cu proiecte multe, unele finalizate, altele în curs de demarare. Nu se confruntă nici cu animozități „politice”, cum se remarcă în alte județe. E benefică aceeași apartenență politică și la nivel de municipiu, și la nivel de județ, dar crede, totuși, că nu ar trebui să conteze diferența de opțiune politică când e vorba de comunitate. 


Și cultură, și sport 
 

Nici cultura nu e lăsată deoparte.  „Nu ne lăudăm, dar cred că suntem printre puținii care ne-am propus ca în 8 ani de zile să facem nouă instituții de cultură noi”. „Și le-ați făcut?” „Am făcut așa, Muzeul Exilului Românesc, Centrul Brâncuși, Casa Memorială Amza Pellea, Casa Memorială Elena Farago, am început lucrările pentru Casa Memorială Macedonski, Școala Cornetti - o școală de arte și meserii care e în licitații, și, tot în licitație, Muzeul Satului, realizat împreună cu cei de la Astra Sibiu care sunt, ei, mândri de cât de frumos va arăta al nostru”. Altele sunt reabilitate, cum ar fi vechile locuințe fortificate, de pe timpul lui Tudor Vladimirescu, cunoscute drept cule. 
 Nici sportul nu e ignorat. Pe lângă infrastructura deja existentă, stadion de fotbal, stadion de atletism și sală polivalentă - este deja în construcție o arenă multifuncțională, „unul dintre cele mai mari complexe sportive din țară”, singurul cu velodrom indoor din România, dar și cu pistă de atletism indoor de categoria I, pentru competiții de rang internațional, și multiple suprafețe de joc pentru sporturi de sală. 
Restanțe aveți? încerc totuși o breșă în atâtea realizări. „Avem una și lucrăm la ea. Un parc IT, dar, împreună cu Universitatea din Craiova, căutăm finanțare.

Închei întrebându-l despre politica socială. Nu e un secret că județul are o comunitate de rromi însemnată. „Sunt câteva localități cu comunități mari de romi. Și cel puțin în Craiova și în cea mai mare parte a județului nu sunt izolate. Am dus utilități, am făcut școli acolo, drumuri, nu e o comunitate izolată. Au în continuare tradițiile lor pe care încă și le țin. Am consilieri pe problematica rromilor, căutăm să fim în comunicare cu ei. S-a creat imaginea că am avea nu știu ce infracționalitate din cauza asta, dar e falsă. Suntem pe locul 31 la infracționalitate și nu e o chestie care ține de această comunitate”. 
 

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XVI, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/_revista_toamna_2025/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista