Primari de seamă ai României interbelice: Alexandru G. Donescu, primarul vizionar

Cronică realizată de Ioana Petcu

Există oameni care construiesc clădiri. Există oameni care construiesc instituții. Dar există și oameni care au curajul să construiască viitorul unui oraș.
Printre aceștia se numără, fără îndoială, Alexandru G. Donescu, ,(1876 - 1952), unul dintre cei mai importanți primari ai Bucureștiului interbelic și, poate, unul dintre cei mai puțin cunoscuți astăzi. Destinul său este cu atât mai impresionant cu cât gloria unei administrații exemplare avea să fie urmată de uitare, iar la finalul vieții de o dramă care spune multe despre istoria României din secolul trecut.

Jurist de formație și funcționar al Primăriei Capitalei timp de peste trei decenii, Alexandru G. Donescu nu a ajuns întâmplător în fruntea Bucureștiului. Și-a construit cariera pas cu pas, cunoscând mecanismele administrației din interior, într-o perioadă în care profesionalismul și experiența reprezentau adevărate criterii de promovare. Provenea dintr-o familie bucureșteană respectată, iar un detaliu mai puţin cunoscut completează portretul epocii: a fost căsătorit cu Virginia Christodorescu, avându-l naș la cununie pe marele reformator al învățământului românesc Spiru Haret. Soţia lui Al. G. Donescu provenea dintr-o familia consacrată în rândul familiilor boierești, Christodorescu, din elita administrativă și intelectuală a Vechiului Regat. Fratele ei, Gheorghe Christodorescu, avea să se remarce ca avocat, senator și primar al Urziceniului și Călărașiului (1926 -1927), despre care am relatat în numărul trecut al Revistei.

Mandatul său, desfășurat între anii 1934 și 1938, coincide cu una dintre cele mai spectaculoase perioade de dezvoltare urbană din istoria Capitalei. Bucureștiul trăia atunci efervescența unei metropole europene, iar Al. G. Donescu a înțeles că această dezvoltare nu putea fi lăsată la voia întâmplării. Într-o vreme în care conceptul de urbanism era încă la începuturile sale în România, el vorbea despre necesitatea unei dezvoltări planificate, despre organizarea marilor artere de circulație, despre spațiile verzi și despre echilibrul dintre expansiunea orașului și calitatea vieții locuitorilor.

Foto: colecţia personală a lui Cristian Donescu -  Primarul Al. G. Donescu alături de soţia sa, Virginia Christodorescu, fiica Alice și fiul cel mare, Vladimir, împreună de prima soţie Lizica Valjan

Una dintre cele mai valoroase moșteniri pe care le-a lăsat este Planul Director de Sistematizare al Bucureștiului, un document care nu urmărea să proiecteze orașul pentru o singură generație, ci să stabilească direcțiile sale de dezvoltare pentru deceniile următoare. În cuvântările sale, Al. G. Donescu sublinia că fiecare epocă trebuie să-și lase propria amprentă asupra Capitalei, însă fără a pierde din vedere liniile majore ale evoluției sale. O lecție de guvernanță urbană care, după aproape un secol, rămâne de o actualitate remarcabilă.

Viziunea sa s-a materializat în proiecte care definesc și astăzi identitatea Bucureștiului. În timpul mandatului său au fost finalizate sau inițiate lucrări care au schimbat definitiv imaginea orașului: amenajarea Parcului Herăstrău (fost Carol al II-lea, actualul Parc Regele Mihai I) și a Muzeului Satului, realizarea variantei definitive a Arcului de Triumf, inaugurarea Fântânii Miorița și a Gării Regale Băneasa, reamenajarea Grădinii Botanice, continuarea și desăvârșirea procesului de asanare a zonelor mlăștinoase și amenajarea lacurilor Colentinei, acoperirea Dâmboviței cu planșeul care a fluidizat circulația și extinderea marilor bulevarde ale Capitalei. Aceste proiecte nu au fost simple investiții edilitare, ci componente ale unei viziuni coerente asupra unui oraș european. O adevărată lecţie de cum cum se administrează o Capitală europeană.

Poate cea mai frumoasă inițiativă a sa a fost „Luna Bucureștilor”, manifestare desfășurată anual între 1935 și 1940. Nu era doar o serie de festivități, ci un exercițiu de identitate urbană, prin care locuitorii erau invitați să descopere transformările orașului și să privească Bucureștiul cu mândrie. Donescu înțelesese că dezvoltarea unui oraș nu se măsoară doar în kilometri de străzi sau în metri cubi de beton, ci și în sentimentul de apartenență pe care îl inspiră locuitorilor săi.

Foto: colecţia personală a lui Cristian Donescu -  Primarul Al. G. Donescu inaugureaza un bulevard in Bucuresti, impreuna cu ministrul de interne Inculet. In spate D.Iuca, secretar de stat si Eug. Titeanu, secretar general

În egală măsură, a urmărit consolidarea relațiilor Bucureștiului cu marile capitale europene. Schimburile instituționale cu Primăria Parisului au reprezentat mai mult decât simple vizite protocolare; ele au fost expresia dorinței de a poziționa Bucureștiul în rândul marilor capitale moderne ale Europei și de a crea punți culturale și economice durabile.

Un lucru interesant de amintit este faptul că Ziarul Vremea, apărut fără întrerupere în perioada 1928 – 1938, a fost înfiinţat de frații Vladimir și C.A. Donescu. La Vremea puteau publica oameni cu orice fel de convingeri politice, singura condiție era ca textele lor să nu ofenseze sub nici o formă credința creștină, valorile și simbolurile ei.

Destinul lui Alexandru G. Donescu avea însă să cunoască un final profund nedrept. După instaurarea regimului comunist, omul care dedicase peste trei decenii administrației Capitalei a fost arestat în august 1952, la vârsta de 76 de ani, deși era grav bolnav. A murit după numai câteva săptămâni în închisoarea Jilava, iar locul în care a fost înhumat rămâne necunoscut. Unul dintre marii constructori ai Bucureștiului interbelic a dispărut fără onoruri, iar numele său a fost, pentru mult timp, aproape șters din memoria orașului pe care l-a slujit cu devotament.

Astăzi, când vorbim despre orașe inteligente, mobilitate urbană, dezvoltare durabilă și planificare strategică, ideile lui Alexandru G. Donescu par surprinzător de contemporane. El ne arată că un primar vizionar nu construiește doar pentru prezent și nici pentru următorul mandat, ci pentru generațiile care vor veni.

Poate că aceasta este cea mai valoroasă lecție pe care ne-o lasă: un oraș nu devine mare prin dimensiunile sale, ci prin liderii care au curajul să-l gândească înaintea timpului lor.

Foto: colecţia personală a lui Cristian Donescu - vizita oficial a Mareșalului Jozef Pilsudski

Mulţumiri vărului meu, Cristian Donescu, nepotul lui Al. G. Donescu, care m-a ajutat să aleg materiale și fotografii din colecţia personală, de familie. Această cronică este un omagiu adus străbunicului nostru, Al. G. Donescu, un primar vizionar care și-a câștigat dreptul de a avea propria filă de istorie din perioada interbelică a Bucureștiului.

Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/