Întorsura Buzăului - distanța de marile orașe nu este un impediment în calea modernizării

Interviu realizat de Marius Pârciu

Stăm de vorbă cu edilii orașului Întorsura Buzăului, cel mai mic oraș din Județul Covasna, situat în apropiere de Brașov, Primarul Raul Urdă și viceprimarul Silviu Ciprian Popică, care ne vor detalia proiectele orașului.

Domnule Primar, când spunem Întorsura Buzăului, ne gândim la ger și zăpadă. Cu toate acestea, orașul pe care-l administrați este foarte activ.

R.U.: Mulți se gândesc la „Polul Frigului”, dar purtăm această etichetă cu mândrie. Dincolo de iernile aspre, comunitatea este caldă și dinamică. Temperaturile scăzute nu ne opresc din a construi, a atrage investiții și a organiza evenimente care animă orașul. Astăzi nu suntem doar un reper meteorologic, ci un oraș activ, implicat, în plină dezvoltare.

Sunt evidente eforturile pe care le faceți pentru dezvoltarea sectorului cultural. Ce strategie aveți?

R.U.: Strategia culturală îmbină respectul pentru tradiție cu deschiderea spre modernitate. Prin investițiile în cultură întărim identitatea orașului, îi creștem atractivitatea turistică și aratăm că suntem un pol al energiei culturale.

Calendarul evenimentelor reflectă direcțiile principale ale acestei strategii:

• păstrarea patrimoniului: prin evenimente precum „Sărbătoarea Ouălor Roșii”, „Balul Portului Popular” sau Festivalul „Ciobănașul”, cu peste 5 decenii de tradiție, ne asigurăm că valorile autentice sunt transmise noilor generații. Casa de Cultură, recent reabilitată, este „inima” acestor activități;

• accesul la cultură diversificată: proiecte pre-cum „Film în Sat” și colaborările cu instituțiile de învățământ aduc cultura aproape de oameni, în spații neconvenționale, transformând întreg orașul într-o scenă vie;

• poziționarea regională: „Întorsura Fest” și marile festivaluri de folclor atrag mii de vizitatori, susțin economia locală și schimbă percepția asupra orașului.

Care sunt cele mai importante proiecte finalizate în ultimii ani și cum au contribuit acestea la dezvoltarea orașului?

R.U.: Cu ajutorul fondurilor europene și guvernamentale, am lucrat pentru a deveni un oraș modern, cu servicii de calitate. Un proiect de referință este reînființarea transportului public local după 35 de ani. Cu ajutorul fondurilor PNRR, am reușit achiziționarea a 4 autobuze electrice, instalarea a 5 stații de încărcare și pregătirea unei autobaze moderne, demonstrând că și un oraș de munte poate adopta soluții de tip „smart city”. Este o performanță administrativă, dar și o reparație morală față de comunitate. Am investit și în infrastructura sportivă și de agrement: un bazin didactic de înot, un teren multisport, modernizarea bazei sportive a orașului și promovarea mobilității sustenabile prin piste de biciclete și trotuare reabilitate. În paralel, am dezvoltat utilitățile și infrastructura urbană.

Vă rog să ne spuneți mai multe despre proiectele în care principalii beneficiari sunt copiii.

R.U.: Un oraș care zâmbește prin ochii copiilor săi are viitor, de aceea ei sunt prioritatea noastră absolută. Atât eu, cât și domnul viceprimar, provenim din mediul școlar, ceea ce ne-a oferit o perspectivă directă asupra nevoilor acestora.

Viziunea noastră pentru copii este mai largă:

• educație: recent am reabilitat cele două licee și am dotat toate școlile cu mobilier, tehnologie și echipamente moderne;

• sport și sănătate: bazinul de înot și terenurile de sport sunt gândite special pentru a-i atrage pe copii către un stil de viață sănătos;

• incluziune: vrem ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de provocările pe care le întâmpină.

Centrul de zi pentru copii cu dizabilități, un proiect apropiat de sufletul nostru, le oferă terapie, socializare și sprijin specializat. O altă școală specială se va finaliza în acest an, reducând nevoia de navetă a familiilor.

Ce proiecte în desfășurare vă propu-neți să finalizați până la sfârșitul mandatului?

R.U.: Portofoliul nostru de proiecte vizează modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice: asfaltarea a peste 17 km de străzi, finalizarea trotuarelor din zona centrală, 2 piste de biciclete de-a lungul drumurilor naționale, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea centrului de colectare prin aport voluntar.

Vom eficientiza energetic școala gimnazială și sala de sport aferentă și vom continua reabilitarea termică a blocurilor. Pregătim un hub intermodal în zona gării, cu autogară pentru autobuze electrice și terminal de bike-sharing, și extindem infrastructura de agrement.

Domnule Viceprimar, Întorsura Buzăului are potențial turistic, si poate fi o sursă de venituri. Ce planuri aveți în acest domeniu?

S.C.P.: Avem un avantaj geografic major: suntem la porțile Carpaților de Curbură, într-o zonă de frumusețe sălbatică și aproape de Brașov. Avem aer curat, liniște și acea asprime pitorească a muntelui care, odată descoperită, te face să revii. Prin sprijinirea tinerilor antreprenori, cazare și gastronomie putem transforma turismul într-o sursă constantă de venit. Am creat și un portal, www.iloveintorsura.ro, o fereastră deschisă către tot ce înseamnă comunitatea noastră. Planurile noastre vizează trei direcții majore:

• turism activ și de iarnă – vom îmbunătăți infrastructura de acces la pârtia de schi, punct de atracție esențial, și vom promova zona ca o alternativă mai aerisită și mai autentică față de Valea Prahovei. Bazinul didactic de înot reprezintă o atracție indiferent de anotimp și de vârstă;

• ecoturism și experiențe locale – Rezervația de Zimbri de la Vama Buzăului, Cascada Urlătoarele și Grădina cu Struți creează un ecosistem turistic regional. Trebuie să fim baza de pornire pentru turiști, oferind servicii de cazare și masă care valorifică ospitalitatea și gastronomia locală;

• infrastructură și conectivitate – reintroducerea transportului public, serviciul de bike-sharing și modernizarea străzilor sunt esențiale pentru a primi turiști în condiții civilizate.

Recent primăria a inaugurat cel mai modern bazin didactic de înot din regiune. Cât de necesar era pentru oraș si localitatile vecine?

S.C.P.: Bazinul didactic de înot este, fără îndoială, unul dintre proiectele noastre de referință și un motiv de mândrie regională. Realizat în parteneriat cu Compania Națională de Investiții, oferă condiții de antrenament și relaxare la standarde europene.

Cât de necesar era? Răspunsul îl dau zâmbetele copiilor care îi trec pragul zilnic. Până acum, tinerii din zonă nu aveau un spațiu adecvat unde să învețe, să înoate sau să practice sporturi în apă în mod organizat. Înotul contribuie esențial la dezvoltarea fizică armonioasă și sănătatea coloanei, într-o eră a sedentarismului digital.

Realizarea sa a schimbat radical dinamica vieții de familie în zona noastră. Până acum, părinții își duceau copiii la înot la Brașov sau în Sfântu Gheorghe. Acum, acest serviciu premium este la câteva minute de casă. Pentru copii înseamnă sănătate și disciplină sportivă, iar pentru părinți o economie importantă de timp și bani. Micuții lor sunt pe mâini bune, pentru că administrăm bazinul cu mare atenție, cu personal dedicat și la standarde impecabile. Mai mult, instructorii, printre care și 2 vicecampioane naționale, transformă locul într-o școală de performanță. Vrem să fie un complex sportiv integrat, cu sală de sport, centru de recuperare, jacuzzi, saună și alte facilități, unde o familie să poată petrece mai multe ore împreună. Bazinul a devenit punct de atracție pentru întreaga comunitate, factor de coeziune regională.

Ce sfat ați da colegilor din țară?

S.C.P. : Nu vă temeți de proiectele mari, dar pregătiți temeinic administrarea lor. Un bazin de înot nu se termină la tăierea panglicii; el trăiește prin oamenii pe care îi aduci să-l gestioneze și prin instructori. Căutați parteneriate solide, cum este cel cu CNI, și puneți mereu accent pe calitatea resursei umane. O astfel de investiție nu aduce profit financiar imediat, dar aduce un „profit” inestimabil în sănătatea generațiilor viitoare. Investiția arată că distanța față de marile centre urbane nu trebuie să fie un impediment în calea modernizării.

Ați modernizat și baza sportivă a orașului. Cum a schimbat acest lucru viața comunității și ce planuri există pentru competiții regionale sau naționale?

S.C.P.: Realizat din buget local, proiectul include acum un teren de fotbal omologat, cu gazon sintetic, tribune moderne, vestiare dotate la standarde europene, precum și un teren multifuncțional pentru handbal, baschet și volei, cu nocturnă. Interesul pentru sport a explodat: avem sute de copii înscriși la cluburile locale de sport, iar terenurile sunt ocupate până seara târziu.

Comunitatea a devenit mult mai implicată, baza devenind noul punct de întâlnire socială al orașului. Terenurile profesioniste, antrenorii de calitate și un mediu competitiv sunt cheia pentru ca tinerii pasionați de sport să nu plece în orașele mari. Putem spune că nu mai suntem „provincia” care privește spre marile centre, ci locul unde se poate face performanță și care poate găzdui competiții regionale și chiar naționale.

Este sportul un moft?

S.C.P.: Nu este un moft. Sportul este cea mai ieftină și eficientă formă de medicină preventivă și educație socială. O comunitate sănătoasă și disciplinată se construiește pe terenul de sport, nu doar în birouri. Pe termen lung, fiecare leu investit în sport economisește  zece în sănătate și asistență socială. Dacă vrem cetățeni puternici și un oraș viu, sportul trebuie să fie mereu pe lista scurtă a priorităților!

Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/

Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/