Forma fără fond. Inteligența artificială, profesia și riscul uniformizării ignoranței

Valul inteligenței artificiale se simte și în piața achizițiilor publice: conferințe, prezentări, promisiuni de eficiență, viteză și control. Autoritățile contractante și operatorii economici caută instrumente care să reducă timpul de lucru și să ofere siguranță într-un domeniu deja încărcat de presiune și responsabilitate.

Două răspunsuri pentru aceeași întrebare

Numai că, dincolo de entuziasmul firesc al oricărei tehnologii noi, apare o situație care merită privită cu mult mai multă atenție.

Am introdus același răspuns la o solicitare de clarificare într-un instrument de inteligență artificială și am cerut o analiză într-o primă direcție: dacă, în raport cu cerințele procedurii, răspunsul justifică respingerea. Rezultatul a fost o argumentație coerentă, bine structurată, convingătoare la prima lectură. Fiecare paragraf părea să decurgă logic din cel anterior. Referințele la cadrul normativ erau prezente și corect formulate. Concluzia era fermă.

Am schimbat apoi doar premisa și am cerut opusul: construirea unei argumentații pentru acceptare. Rezultatul a fost, din nou, coerent, bine articulat și, în egală măsură, plauzibil. Același cadru normativ. Aceleași prevederi. O concluzie diametral opusă, la fel de ferm susținută.

Același conținut. Două fundamentări. Două soluții radical opuse.

Aici nu mai vorbim despre rapiditate, nici despre calitatea redactării. Vorbim despre ceva mult mai serios: despre posibilitatea de a obține două construcții aparent valide pentru două decizii care se exclud reciproc. Un instrument care poate argumenta orice nu este un instrument de analiză. Este un instrument de formulare. Diferența nu este de nuanță - este esențială.

Legea comportă nuanțe și poate fi, în anumite situații, interpretabilă. Aplicarea normei presupune întotdeauna context, raportare la obiectul reglementării, la circumstanțele concrete și la efectele deciziei. Dar existența acestor nuanțe nu înseamnă că orice soluție poate fi susținută cu aceeași legitimitate. Nu înseamnă că admisibilul și inadmisibilul pot deveni echivalente doar pentru că pot fi formulate convingător. Există limite ale interpretării, dincolo de care nu mai vorbim despre nuanță, ci despre abatere.

Unde începe profesia

Un instrument de inteligență artificială poate organiza argumente. Poate construi logică de suprafață. Poate da formă unei poziții. Dar nu face ceea ce este esențial în practica achizițiilor publice: nu alege în sens profesional, nu își asumă consecințele și nu poartă răspunderea pentru direcția în care conduce o procedură.

De aici rezultă și dihotomia care începe să marcheze tot mai vizibil profesia: între capacitatea de a genera și obligația de a decide. Generarea devine tot mai accesibilă. Decizia rămâne, însă, în sarcina omului. Și rămâne dificilă exact pentru că nu poate fi redusă la o problemă de formulare.

Riscul uniformizării ignoranței

Există însă un risc mai puțin discutat, care merită adus în atenție cu toată seriozitatea: inteligența artificială nu creează doar iluzia rigorii ci poate uniformiza și consolida lipsa de cunoștințe, conferindu-i o aparență de autoritate.

Analfabetismul funcțional - capacitatea de a citi și reproduce texte fără a le înțelege cu adevărat - nu este o problemă nouă în administrația publică sau în piața achizițiilor. Ea preexistă AI. Ceea ce se schimbă acum este că acest deficit capătă, pentru prima dată, o voce convingătoare și o prezentare impecabilă.

Un utilizator care nu stăpânește materia poate genera, cu ajutorul AI, un document care arată profesionist, citează corect actele normative și folosește terminologia de specialitate. Documentul va părea solid. Va fi tratat ca atare. Nimeni din jurul lui nu va ști, la prima vedere, că în spatele formei nu stă nicio înțelegere concretă.

Inteligența artificială nu ridică nivelul de competență al utilizatorului. Îi ridică doar nivelul de prezentare. Această distincție este crucială. Când forma devine accesibilă tuturor, indiferent de fond, piața nu câștigă mai multă calitate - câștigă mai multă uniformitate a erorilor, mai bine îmbrăcată în limbaj tehnic.

În mod inevitabil, această realitate afectează întreaga piață. Autoritățile contractante pot ajunge să trateze un document generat cu ajutorul inteligenței artificiale ca fiind implicit bine fundamentat. Operatorii economici fac același lucru: consideră că o ofertă construită cu AI, coerentă și completă, este și corectă.

În ambele cazuri, riscul este același: substituirea discernământului cu aparența de rigoare. Inteligența artificială nu garantează corectitudinea, dar creează foarte ușor impresia ei.

Foto: Ramona MOGLAN, Fondator Hessen Consulting | Consultant achiziții publice

Ce rămâne profesiei

Nu ne aflăm în fața unei simple schimbări de instrumente, ci în fața unei schimbări de raportare la muncă. Până nu demult, forma era un indiciu al fondului. Astăzi, forma poate exista independent de fond. De aceea, ceea ce înainte se vedea relativ repede într-un text, astăzi trebuie căutat dincolo de text.

Aceasta este, de fapt, discuția matură pe care ar trebui să o purtăm în această perioadă, dincolo de prezentări spectaculoase și soluții împachetate impecabil. Nu dacă inteligența artificială este utilă - pentru că este. Nu dacă va fi folosită din ce în ce mai mult - pentru că va fi.

Ci dacă piața reușește să păstreze diferența dintre argumentul posibil și decizia justă. Dintre documentul bine scris și documentul corect fundamentat. Dintre utilizatorul care formulează și profesionistul care înțelege.

Pentru că legea poate fi interpretată, dar nu până la anularea propriilor repere. Iar dacă ajungem să acceptăm ca două soluții radical opuse să pară la fel de întemeiate doar pentru că ambele sunt bine scrise, atunci problema nu mai este una de tehnologie. Este una de slăbire a criteriului profesional și de normalizare a incompetenței bine ambalate.

Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.

Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/

Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/