Page 831 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 831
judeţul SĂLAJ 831
Confesional era următoarea situaţie: 355 ortodocşi, 29 romano- În 1715 au plătit impozite 6 gospodării de iobagi şi 4
catolici, 6 greco-catolici, 1190 reformaţi, 1 unitarian, 90 de de jeleri, din acestea 6 maghiare şi 4 româneşti. În 1720, 2
baptişti, 30 penticostali, 36 adventişti de ziua a 7-a şi 25 alte gospodării de nobili, 21 de iobagi, şi 4 jeleri; în total 27 de
religii. gospodării din care 16 maghiare şi 11 româneşti.
Atestarea localităţii Dobrin este următoarea: 1423 Numărul locuitorilor în 1715 a fost de 90 respectiv; 54
Debren, 1450 Debrend, 1557 Debro (Petri III: 262), 1733 Dobrin, maghiari şi 36 români; în 1720 – 243 locuitori, din care 144
1854 Debren, Dobrin (Bul. 85), 1900 Debren, 1930 Dobrin. maghiari şi 99 români. In anii următori populaţia românească
este în creştere şi datorită jertfelor celor din Dobrin în timpul
"Toponimul Dobrin, ţinând seama de alte atestări mai revoluţiei. In anul 1733 au fost 21 de familii de români, iar în
vechi de cât 1423, trebuie corelat cu apelativul slav debri 1847 numărul locuitorilor este de 233, toţi greco- catolici., în
"pădure, codru" temă care stă şi la baza toponimului 1890 numărul locuitorilor este de 503, din care 20 maghiari, 471
Debreczen din Ungaria, care are acelaşi nume cu fostul români şi 12 alte naţionalităţi. După religie existau 485 greco-
Dobriţinaş, actualmente Dumbrava din Maramureş. Acesta catolici, 7 romano- catolici, iar reformaţi 10 şi 8 izraeliţi.
apare atestat la 1584 Debreczen, 1598 Kis Debreczen, etc. Numărul caselor a fost de 114.
Dacă observăm şirul înregistrărilor documentare în atestarea
Dobrinului schimbarea se petrece la 1733, când forma În 1895 numărul gospodăriilor a fost de 169. Din
generală Dobrin devine stabilă până in zilele noastre. La această suprafaţa de 1557 holde cadastrale, terenul arabil reprezenta
dată oiconimul amintit este pus în legătură cu apelativul slav 877, pădurile 237, pajiştile 188, grădinile – 112, păşunile – 67,
dobri "bun" ( rus, dobryi – "bun", dobrota – "bunătate" etc), neproductiv – 76 holde. Averea activă a Dobrinului in anul 1900
probabil în analogie cu alte toponime şi antroponime formate se ridica la 3500 coroane, iar impozitul plătit statului era de
de la această temă foarte productivă şi cunoscută. 2424 K. Pe atunci producţia de vin era destul de importantă
mai ales pentru buna lui calitate, motiv pentru care era căutat
În ceea ce priveşte structura toponimului Dobrin din şi în afară.
Sălaj, acesta conţine tema dobr- + formantul toponimic slav –
in, cu sens genitival adică "a lui Dobre" În atestarea de la 1450 Recensământul din 1910, cu un chestionar mult mai
Debrend, a fost preluat în limba maghiară suprapunându-se complex rămâne ca o oglindă pentru cunoaşterea situaţiei în
peste forma slavă Debren formantul toponimic maghiar tot cu care se găsea şi comuna Dobrin şi oferă posibilitatea unor
sens posesiv "- d ". comparaţii privind populaţia, reprezentarea etnică, procesul de
maghiarizare, confesiunea, casele şi materialele de construcţie.
Celălalt toponim din judeţul Sălaj Dobrocina este
format de la aceeaşi temă, adăugându-se sufixul slav "- oc -". DELENI
Satul Deleni este un sat mic, al cărui viitor este incert
Din radicalul dobr - s-au format numeroase datorită scăderii continue a numărului locuitorilor. Populaţia
antroponime româneşti ca: Dobra, Dobrel, Dobrin, Dobriş, existentă este formată în marea ei majoritate din oameni în
Dobrinoiu, Dobriţoiu, Dobrotă, Dobroiu, Dobroţeanu, Dobrică, vârstă, aproape toţi peste 60 de ani.
etc. Pe sol maghiar de la Debreczen s-au format numele de Faptul că la recensământul din anul 2002 număra
familie: Debreceni, Debreczeni, Debrenti şi altele. (Dic. Etim. doar 94 de persoane, din care 47 bărbaţi şi 47 femei, anunţă
Sălaj.,Prof.Dr. Gh. Chende Roman) oarecum starea ce va duce la desfiinţarea localităţii. În urmă
cu peste trei secole purta numele de Cioara, un nume comun
În 1387 Dobrinul aparţinea de Cetatea Aurită (loc. multor localităţi, care şi l-au schimbat cu timpul. O singură
Cheud, com. Napradea) şi începând cu anul 1549 de Cetatea localitate din ţară a mai rămas cu acest nume, în judeţul Alba,
Chioarului ( Kövár). Era în administarea Comitatului Solnocul Cioara de Sus. Numele satului a fost schimbat în anul 1964,
de Mijloc, şi se afla tocmai în locul de vamă. La 1423 este Delenii, iar mai târziu a fost adoptată forma Deleni. Denumirea
amintit ca fiind pe moşia familiei Jakcsilor. În 1472 a fost în limba maghiară eate: Nagymon-Újfalu.
înregistrat pe Bélteki Drágfi Miklós şi fiii săi: Bertalan, Ferencz, Satul este atestat târziu, în jurul anului 1700 şi este
György şi Péter. consemnat de Petri Mór (IV:695) cu denumirea de Csora, 1750
Syilágycsora (cA), 1760-1762 Nagymonujfalu, 1804 Csora sive
În jurul anului 1475 în Dobrin apar ca plătitori de Nagymon-Ujfalu (Petri), 1839 Tsova, 1854 Nagy Mon Ujfalu,
impozite Potencziána cu 5 forinţi, Drágfi cu 10 fr., Jakcsi Péter Cioara (Bul.86), 1930 Cioara, 1964 Delenii, 1966 Delenii.
cu 3 fr., iar în 1543 iobagii lui Körösi Ferencz cu plata Cioară este considerat un cuvânt expresiv,
impozitului pentru 5 porţi, a lui Jakcsi Mihály pentru 2 porţi, a întrebuinţat cu multe sensuri în limba română, însă originea
lui Körösi Miklós cu o poartă. S- au mai consemnat 3 primari este incertă, necunoscută. (DER) Cercetătorii au remarcat
(biró), 2 libertini, un scutelnic, 9 săraci, două case noi şi două numeroase asemănări; B.P.Haşdeu îl considera un cuvânt dac,
terenuri pustii. În 1549 Dobrinul a fost împărţit între Körösi după Lahovary 323. sensul esre rezultatul unei contaminări cu
Miklós, Dobai Lázár şi Körösi Ferencz, a căror iobagi au plătit ţigănescul cor "sărman, nenorocit; ţigan" (Graur 138; Juilland
după câte 3 porţi fiecare. Mai erau 2 primari, 14 săraci, 7 case 162)., apoi în diferitele regiuni ale Italiei cu mici diferenţe de
noi. În 1570 iobagii lui Körösi János au plătit impozit pentru 6 sensuri au fost găsite formele de : sicil., calabr. caulo, napol.
porţi, a lui Dobai Benedek pentru 4 porţi. În 17 iunie 1477 din caole, tarent. cola, piem. cova, sav. šave, cf. calabr.cola,
ordinul regelui Mátyás au fost înregistraţi pe moşia lui Jakcsi "găină slabă şi mică" (Rohlfs 210). Cf. Pascu, I, 64; Rosetti, II,
Péter din Coşei, Bönyei Tamás şi László. 114. (DAR; DER)
Cum în limba maghiară cuvântul cioară este tradus
Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează prin Varju, documentele ce atestă satul redau cu grafia
mai multe donaţii şi moşteniri de terenuri, care urmau să maghiară cuvântul românesc aşa cum l-au auzit; Csora.
aparţină de Cetatea Hododului, apoi s-a revenit şi s-au operat Determinantul Szilagy, situează localitatea în Sălaj pentru a le
alte mişcări ale moşiilor, prezente fiind familiile Jacsi din deosebi de multe altele, din Alba, Hunedoara, Cluj etc. După 60
Coşei, Körösi, Báthori György şi Anna, Körösi János din Şamşud, de ani de la prima consemnare, documentele amintesc pentru
Székely Benedek şi Dobszai István. ( Menţionăm că primarii Cioara cuvântul Nagymonujfalu, scris legat sau despărţit,
erau persoane alese şi erau onorifice) faptul ne este confirmat de (Petri IV: 695). Se arată că Cioara
este satul = falu; nou = uj înfiinţat de-al Naimon-ului, atestat la
Documentele semnalează şi existenţa populaţiei 1214 villa Mon. (Dic. Etm. Sălaj; Prof. Dr. Gh. Chende Roman, p. 140)
româneşti în sat amintind pe la 1797 de contribuţia pentru Aşezarea nou înfiinţată mai la deal prin defrişarea
"sarcinile de război", între care preotul greco-catolic Pop Ionuţ, pădurii reprezintă şi o separare a acelor familii care trebuiau
şi cantorul său Deac Onuţ. (Vonul este forma provenită de la să plece, desţelenind alte terenuri pentru a putea trăi.
Onuţ, Ionuţ, Oniţ ) Puţin mai târziu, (1805) sunt înregistraţi şi "Martorii din 1804 confirmă că "ciorenii" s-au extins în hotarele
nobilii incorporabili, neplătitori de impozite, dar împreună cu Naimonului, locul Cioara împreună cu podgoria Bálvány, care
caii şi harnaşamentele necesare. A fost cazul lui Viski Daniel a fost pădure. Acolo au început să-şi construiască casele, în
şi Dobai Farkas. jurul anului 1700, Petru Şanta şi Ionuţ Sabău.
Greco catolicii şi-au ridicat în anul 1720 o biserică din
lemn, exista însă şi o biserică reformată. "Maghiarii din Dobrin
au fost nimiciţi pe vremea revoluţiei Rákóczi". (Petri, III, 220)
Şcoala confesională greco - catolică avea o sală de clasă şi s-
a construit în 1898.
