Page 47 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

judeţul ALBA 47

30 la sută din cantitatea de precipitaţii cad sub formă Arbuşti fructiferi şi fructe de pădure
de zăpadă, în perioada noiembrie-martie. Stratul de zăpadă din În zonele împădurite, în poieni sau pajişti cresc o
sezoanele cu ninsori abudente poate ajunge la grosimi de 1-1,5 m.
Frecvent se încadrează însă în grosimi de 30-70 cm. mulţime de arbori sau arbuşti care constituie una din resursele
locale cu un potenţial inepuizabil. Fructele de pădure pot fi
Hidrografia valorificate în condiţii sporite de eficienţă dacă în zonă ar
Cursul cel mai important de apă ce străbate pe o distanţă exista unităţi de depozitare şi procesare a acestora. Din categoria
de 8 km comuna este Arieşul Mare. La intrarea acestuia pe fructelor de pădure ce pot fi culese în cantităţi mari se numără
teritoriul comunei el prezintă toate caracteristicile unui curs afinele.
regulat, viguros având un debit de aproximativ 6 mc/s.
În timpul iernii peste acest râu se formează de multe Afinul - este răspândit pe raza comunei în locurile mai
ori poduri de gheaţă a căror grosime ascilează între 15-30 cm. înalte ca Burzutic, Belej, fie în pădurile mai rare de molid, în
Fenomenul de îngheţ apare cel mai devreme în a doua jumătate locurile pietroase sau în pajiştile semialpine.
a lunii noiembrie, iar podurile de gheaţă în ultima decadă a
lunii decembrie. Podurile de gheaţă pot rezista şi circa 40-50 Alţi arbuşti fructiferi răspândiţi în zonă sunt:
de zile. Alun
Despre regimul de scurgere al acestui râu se poate Agriş
afirma că este relativ constant având însă unele perioade de Coacăz
maxim (primăvara şi vara) şi de minim (iarna şi toamna). Frag
Pe teritoriul comunei, Arieşul Mare are un curs Ienupăr
repezit consecinţă a diferenţei de nivel de aproape 500 m Măceş
faţă de izvoare. Panta medie este de 24 m/km. Merişor
Pe teritoriul Scărişoarei Arieşul Mare şi-a format şi câteva Mur
impresionante chei: Cheile Mândruţului şi Zugai (la graniţe cu Păducel
comuna Albac). Scoruş
Pe teritoriul comunei Scărişoara Arieşul Mare are ca Soc
afluenţi: Zmeur
Valea Scorţăriţa În peroadele optime de recoltare din pădurile de
Valea Carlora răşinoase se pot culrge mugurii de brad care au utilitate în
Pârâul Bisericii industria farmaceutică a uleiurilor aromatice sau a răcoritoarelor.
Pârâul Bobului Plante medicinale
Râul Sterp (la hotarul cu comuna Albac). Regiunea în care se află situată comuna Scărişoara
Pe acastă vale, sub pajiştea verde a unei poieni se este o zonă ferită de orice sursă de poluare şi ca atare arealele
aude un vuiet continuu produs de căderea apei peste o cataractă în care se dezvoltă această categorie de plante sunt neviciate.
subterană. Locul este numit Moara Dracului. Zgomotul Între plantele medicinale regăsim: brusturele, chimenul,
permanent alungă animalele de acel loc, în special vitele. cimbrişorul, coada şoricelului, coada calului, izma, izma creaţă,
Arieşul Mare adună apele altor râurilor cu izvoare leurda, muşeţelul, păpădia, urzica. Pentru uz medical şi curativ
şi/sau cursurile pe teritoriul comunei Scărişoara, care au însă se pot adăuga frunzele şi florile unor arbuşti fructiferi enumeraţi
guri de vărsare pe teritoriul unor comune învecinate: anterior.
Valea Ordăncuşii (comuna Garda) Fauna
Valea Dobreasca Şi această categorie este bine reprezentată în zona
Valea Negrii (comuna Vadu Moţilor) Scărişoara aât prin animalele sălbatice cât şi prin păsări, reptile,
Solurile fauna acvatică şi insecte. Diversitatea este dată de suprafeţele
În relaţia directă cu altitudinea comunei (700-1400 m), mari de păduri de răşinoase şi fag, de suprafeţele de pajişti
expoziţia plantelor, etajarea vegetaţiei, substratul petrografic naturale şi fâneţe precum şi de existenţa unor zone umede din
se întâlnesc mai multe categorii de soluri: vecinătatea cursurilor de ape, de cursurile propriu-zise şi nu în
- solul brun-gălbui de pădure - apare pe roci ultimul rând de condiţiile ecologice favorabile dezvoltării faunei.
cristaline sub pădurile de fag, până la înălţimea de 1100 m. Mamiferele întâlnite sunt:
Stratul de humus este în general subţire: 10-15 cm. Sunt soluri Ariciul,
sărace în substanţe nutritive, cu o ferilitate naturală mijlocie şi Căprioara,
condiţii medii de vegetaţie. Cârtiţa,
- solul brun-acid de pădure - se găseşte la altitudinea Dihorul,
de 800-900 m, peste gnaise, graniţe, micaşisturi şi conglomerate. Iepurele,
Este o categorie de sol predominantă pe teritoriul comunei. Lupul,
Aceste soluri pot fi cultivate cu secară, orz, orzoaică, grâu de Mistreţul,
primăvară, cartofi, in şi cânepă. Nevăstuica,
Vegetaţia Şoarecele,
Vegetaţia de pe raza comunei este specifică regiunilor Ursul,
de deal şi munte. Predomină pădurile care se întind pe o Veveriţa,
suprafaţă de peste 7 000 de ha. Pădurile dominante sunt cele Vidra,
de amestec de răşinoase cu fag, localizate la altitudini Vulpea.
cuprinse între 850 şi 1250 m (Valea Ordăncuşii, Dosul Marsoii). Păsările:
În etajul cuprins între 750-950 m pe lângă fag mai Brumăriţa,
apare carpenul, un arbore de esenţă tare, frasinul, paltinul, Bufniţa,
sorbul, socul şi alunul. Pe locul unor tăieturi de păduri de fag Cioara,
s-au format pajişti şi fâneţe cu o compoziţie erbacee foarte Ciocârlia,
diversificată. Ciocănitoarea,
Versanţii umbriţi au favorizat coborârea molidului şi Codobatura,
chiar a bradului până în marginea Arieşului Mare. Din cauza Coţofana,
unor inversiuni de temperatură se întâlnesc zone de răşinoase Cucul,
sub zona fagului. Gaia,
În porţiunile de lunci de pe malul Arieşului vegetaţia Gaiţa,
este caracteristică zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, Graurul,
izmă, ferigă, coada calului, piciorul cocoşului, muşchi şi altele. Lupul vrăbiilor,
Mierla,
Piţigoiul,