Page 42 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 42
42 judeţul ALBA
Aşezarea geografică: Aşezarea geografică:
Comuna Rimetea este situată la 46°25' latitudine Comuna este situată în Podişul Secaşului la estul
nordică şi longitudine estică în partea nordică a judeţului Alba judeţului Alba.
într-un mic bazinet depresionar respectiv Depresiunea Trascăului, La poalele dealului "Cărări", de o parte şi de alta a văii
străbătută de la sud la nord de cursul văii Rimetea.
Secaşului, brăzdată de drumurile care duc spre Blaj, Sebeş şi
Comuna se învecinează în vest cu comunele Poşaga şi Sibiu se întinde aşezarea comunei Roşia de Secaş
Ocoliş, în sud cu comuna Livezile, în est cu comuna Mirăslău, în
nord de cursul văii Rimetea şi nord - est şi nord cu judeţul Cluj. Primul document care atestă existenţa satului Roşia
de Secaş datează de la 29 mai 1313. Documentele vechi arată
Rimetea se află la o distanţă de 56 km de Municipiul că din secolul XIV, până în 1848, locuitorii comunei au trăit în
Alba Iulia reşedinţa judeţului şi 25 km de Aiud, oraşul cel mai stare de iobăgie
apropiat. Satul Colteşti se află la 3 km de centrul de comună.
În ce priveşte originea denumirii satului Roşia de
Comuna Rimetea este legată de reţeaua de drumuri Secaş, din spusele bătrânilor, ar proveni de la vechea biserică
naţionale prin drumul judeţean DJ 107M, care porneşte de la benedictină care era vopsită în roşu şi ale cărei urme există la
limita judeţului Cluj, unde este legat prin alt drum judeţean DN marginea satului, lângă dealul "Cărări", iar denumirea de Secaş
75 şi care debusează in DN 1A (E 60A) pe teritoriul Municipiului provine de la faptul că este aşezată pe valea Secaşului
Aiud. Drumul judeţean traversează cele două localităţi ale
comunei: reşedinţa de comună Rimetea şi satul aparţinător Schimbări teritorial-administrative ale comunei Roşia
Colteşti. de Secaş ca teritoriu nu au fost, iar ca sat aparţinător a avut
Activităţi specifice zonei: satul Tău. Până în anii 1924-1925, Roşia de Secaş a aparţinut
de judeţul Alba, iar după aceea a trecut la judeţul Târnava
Comuna Rimetea prezintă o structură a fondului funciar Mică, căruia i-a aparţinut până în anul 1950, dată la care a
tributară amplasării ei la limita dintre zona montană şi Câmpia trecut la judeţul Sibiu, până în august 1952, trecând apoi la
Transilvaniei, respectiv o activitate agricolă complexă, cuprinzând regiunea Hunedoara până în anul 1968, în prezent fiind în
atât cultura plantelor cât şi creşterea animalelor. judeţul Alba
Activităţi economice principale:
În ce priveşte istoricul comunei Ungureni, sat aparţinător
Principala activitate economică a comunei Rimetea din 1968 de Roşia de Secaş, după cum rezultă din documentele
este agroturismul şi agricultura practicată pe întreg teritoriul vechi, a apărut ca aşezare omenească încă înainte de anul
administrativ al comunei. 1300. Din spusele bătrânilor denumirea comunei, avându-se în
Obiective turistice: vedere traducerea denumirii din limba maghiară în limba
română, ar fi Satul lui Grigorie. Schimbări propriu-zise în ce
Muzeul etnografic Rimetea priveşte administraţia comunei Ungurei ca teritoriu nu au fost,
Cetatea Colţeşti Ungurei fiind totdeauna comună, până în 1968. După primul
Piatra Secuiului război mondial şi până în anul 1950 a aparţinut de judeţul Sibiu,
Cheile Szilosului dată după care a aparţinut de regiunea Sibiu, iar din 1952 a
Situl Rural Rimetea aparţinut de regiunea Hunedoara până în 1968, în prezent fiind
Biserica unitariană Rimetea în judeţul Alba
Biserica unitariană Colţeşti
Biserica reformată Colţeşti Cu privire la satul Tău existenţa sa este atestată de
Biserica romano-catolică Colţeşti un document din anul 1520, aparţinând tot timpul de comuna
Biserica ortodoxă Rimetea Roşia de Secaş
Mănăstirile Rimetea
Evenimente: Distanţa faţă de reşedinţa de judeţ - Municipiul Alba
Înmormântarea Fărşang - 23 februarie Iulia - este de 62 km, faţă de Municipiul Blaj - 18 km, faţă de
Fărşangul este o tradiţie populară maghiară cu data Municipiul Sebeş - 40 km
mobilă care are loc la Lăsata Secului de Paşte.
Înmormântarea Fărşangului la Rimetea înseamnă Comuna Roşia de Secaş este situată în zona de
sfârşitul balurilor din timpul Fărşangului, a distracţiei precum şi câmpie - platou a bazinului Secaşului de Târnave cu trecere la
a iernii şi începutul primăverii, învierea timpului anual. dealurile Târnavelor şi Sebeşului
În luna aprilie - Zilele satului Colteşti
În luna septembrie - Zilele satului Rimetea Lunca Secaşului se prezintă ca o vale cu lărgimi
Facilităţi oferite investitorilor: foarte variate între 200-600 m, în care şerpuieşte albia minoră
Facilităţi prevăzute de lege pentru zona montană a râului Secaş de Târnave. Versanţii estici ai văii Secaşului au
Proiecte de investiţii: pante repezi şi foarte repezi - 10-35 grade şi sunt afectaţi de
Aducţiune apă prin cădere liberă Rimetea eroziuni şi alunecări de straturi. Versanţii vestici sunt înclinaţi
Canalizare şi staţie de epurare Rimetea uşor, 4-7 grade, în pante nu prea lungi şi se pierd în câmpia
Agroturism platou a teritoriului spre Ungurei, Vingard şi Ohaba
PRIMĂRIA COMUNEI ROŞIA DE SECAŞ Ca principale tipuri de sol de pe teritoriul comunei
sunt: cernoziomul levigat de tip Secaş, care s-a format din
Adresă: Principală, nr. 458 transformarea în timp a solurilor brune sub influenţa vegetaţiei
Cod poştal: 517640 ierboase ce a luat locul pădurilor
Telefon: 0258-765777; Fax: 0372-008603;
Adresa de e-mail: primariarosia@yahoo.com Satul Ungurei este caracterizat prin 4 forme geo-
URL: www.rosiadesecas.ro morfologice: lunca pârâului principal valea Ungureiului, văi
Persoane din primarie: inter-colinare, versanţi şi platouri. Versanţii reprezintă cea mai
Primar: Cristea Ioan mare parte din teritoriu, având diferite înclinaţii şi expoziţii.
Viceprimar: Muntean Livia Teritoriul Ungurei se găseşte în zona de vegetaţie a stejarului
Secretar: Bunea Ovidiu
Contabil: firmă externalizată Solurile din luncă şi la piciorul pantelor sunt
Sate în administraţie: aluvionare, iar pe platou se întâlnesc soluri negre de fâneţe,
Roşia de Secaş, Ungurei, Tău lacoviştite şi hlizite, datorită excesului de umiditate şi a rocii
Suprafaţa: 5230 ha; Intravilan: 252 ha; Extravilan: 4458 ha; argiloase. Versanţii sunt acoperiţi de soluri brune, parte din ele
Populaţia: 1510; Gospodării: 681; Locuinţe: 853; Grădiniţe: 3; podzolice
Şcoli: 3;
Clima este continentală cu ierni reci şi veri potrivit de
călduroase
Căile de acces fiind DJ 106L: Şpring-Ungurei-Roşia de
Secaş, DJ 107B, DN1 (Sântimbru)-Mihalţ-Roşia de Secaş-
Păuca.
Activităţi specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
