Page 45 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

judeţul ALBA 45

Evenimente: La nord prin locul numit Vârful Clujului se învecinează
Hramul Bisericii "Sfinţii Petru şi Pavel" cu comuna Beliş din judeţul Cluj, la sud prin pârâul Lăzeşti se
Concursuri sportive: fotbal, şah, tenis de masă învecinează cu comuna Poiana Vadului ( Neagra), la vest cu
comuna Girda de Sus şi la est cu comunele Albac, Horea
Facilităţi oferite investitorilor: (Arada) şi Vadul Moţilor (Secătura).
Utilităţi:
- apă Teritoriul administrativ are o formă dreptunghiulară
- gaz metan pe direcţia nord-sud cu o lungime de cca 15 km şi o lăţime de
- reţea modernă electrică cca 7 km cuprinzând comuna Scărişoara cu satele componente.
- telefonie automată
- TV satelit Căile de comunicaţie rutieră care străbat teritoriul
- Internet administrativ al comunei sunt DN 75 care asigură legătura cu
Apropiere centre urbane oraşul Câmpeni şi oraşul Stei (Bihor), drumurile comunale şi
Teren disponibil pentru potenţiali investitori cele vicinale asigură legătura cu satele componente.
Servicii salubrizare
Staţie carburanţi Altitudine
Acces la DN, cale ferată, gară CFR Satul centru de comună - Scărişoara se află la o
altitudine de aproximativ 700 m. Cota cea mai înaltă a localităţii
Proiecte de investiţii: este dată de culmile întâlnite în partea de nord-nord-vest a
Construire bază sportivă comunei, respectiv 1400 m, unde vârfurile tocite, acoperite cu
Canalizare păduri de conifere şi păşuni dau peisajului aspectul câmpului
Construire sală de sport de clăi de fân.
Locuri de joacă pentru copii În cea mai mare parte mai ales spre centru unde
Amenajare centru de zi pentru persoane vârstnice fundamentul este aşezat pe şisturi cristaline puternice,
Construire Cămine Culturale predomină forme morfologice domoale prezentând spinări largi
Modernizări străzi din comună în pante uneori liniştite. Zona principală muntoasă a Munţilor
Apuseni este formată din roci cristaline asociate cu intruziuni
PRIMĂRIA COMUNEI SCĂRIŞOARA de roci eruptive vechi. Peste ele sunt aşezate depozite
sedimentare aparţinând Permianului şi Mezozoicului străbătute
Adresă: Sat Scărişoara, nr. 205 la rândul lor de erupţiile de vârstă mezozoică.
Cod poştal: 517680 În părţile de sud, vest şi nord zona muntoasă este
Telefon: 0258-778641; Fax: 0258-890613; adânc tăiată de bazine mai mari, depresiuni alcătuite din
Adresa de e-mail: scarisoaraprimaria@gmail.com depozite de vârstă neogenă, bazinele pătrunzând adânc în
URL: www.scarisoara.ro zona muntoasă separând o mulţime de culmi, bazine printre
Persoane din primarie: care se numără şi cel al Arieşului Mare în care se află şi
Primar: Costea Cristian Vasile localitatea Scărişoara, bazin rezultat din lupta permanentă
Viceprimar: Lazea Nicolae dintre fenomenele de eroziune şi deformările tectonice de pe
Secretar: Tărtărian Sofia parcursul timpurilor.
Contabil: Serviciu Externalizat Suprafaţa comunei
Sate în administraţie: Scărişora se întinde pe o suprafaţă de 120 kmp, cea
Scărişoara, Sfoartea, Negeşti, Preluca, Trânceşti, Runc, Lespezea, mai mare suprafaţă de pe teritoriul comunei este ocupată de
Ştiuleţi, Lăzeşti, Faţa Lăzeşti, Floreşti, Matei, Bârleşti, Boteşti păduri - 7086 ha. Păşunile ocupă 1135 ha, fâneţele ocupă 669 ha,
Suprafaţa: 5582 ha; iar suprafaţa de teren arabil a comunei este doar de 165 ha,
Intravilan: 28 ha; Distanţe
Extravilan: 5554 ha; Comuna Scărişoara se află la o distanţă de 115 km de
Populaţia: 1671; Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la 460 km de
Gospodării: 720; Locuinţe: 852; Municipiul Bucureşti, capitala României.
Grădiniţe: 2; Şcoli: 6; Alte distanţe:
Aşezarea geografică: Scărişoara-Stei 51 km
Scărişoara-Oradea 130 km
Începând cu secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a Scărişoara-Turda 112 km
secolului XIX, localitatea Scărişoara se găseşte amintită în mai Scărişoara-Cluj-Napoca 142 km
multe documente ca făcând parte din Râul Mare ca sat Scărişoara-Sibiu 190 km
aparţinător. Scărişoara-Deva 125 km
Scărişoara-Brad 85 km
Din anul 1850 localitatea apare ca unitate administrativă Căi de comunicaţie
dinstinctă, lucru dovedit de faptul că în anul 1854 apare în lista Acesul spre comuna Scărişoara este facilitată de o
localităţilor despre îmărţirea politică şi judecătorească a marelui şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale
Principat al Ardealului alături de Albac de care aparţinuse DN 75 care face legătura între judeţele Alba şi Bihor.
până atunci sub numele de Scărişoara (n. Szkerisoara) Este singura modalitate de a ajunge în localitate, deoarece în
zonă nu există cale ferată. Cele mai apropiate staţii de cale
Denumirea de Scărişoara după cum spun bătrânii ferată se află la Zlatina (75 km), Brad (85 km), Stei (51 km),
vine de la locul numit Scara (Scarite). Între Scărişoara şi Alba (115 km).
Albac, în Zugai există şi azi o culme de stâncă ce coboară DN 75 este o realizare a secolului trecut, fiind finalizat
până în râul Arieş. Pentru a putea escalada, oamenii au tăiat în în 1936 şi asfaltat între anii 1970-1974. Până la deschiderea
piatră un fel de scări pe care treceau cu piciorul sau călare. acestui drum, pe marginea Arieşului Mare la Scărişoara se
Acest lucru a dăinuit până s-a croit drumul comunal pe Valea ajungea pe rute ocolitoare din cauza stâncilor abrupte ce
Arieşului (începutul secolului XX) coborau până în albia râului în zona Zugai. Pentru a putea trece
cu pasul peste acea culme stâncoasă cu câteva secole în urmă
Până în anul 1932 comuna Scărişoara cuprindea şi localnicii au dăltuit în piatră trepte sau scăriţe, fapt ce ar fi dat
teritoriul de azi al comunelor Girda de Sus şi Arieşeni, din anul şi numele acestei aşezări.
1932 devenind unităţi administrativ teritoriale separate. Aeroporturi
Cel mai apropiat aeroport este cel din Municipiul
Comuna Scărişoara este o unitate administrativ- Ordea (130 km). Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt cele
teritorială situată în nord-vestul judeţului Alba, pe cursul superior din Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Târgu Mureş sau chiar din
al râului Arieşul Mare, fiind străbătută de acesta aproape pe la Bucureşti. De menţionat deplasarea din amintitele locaţii se
mijloc în direcţia vest-est, în sensul lui de curgere şi la o distanţă poate face cu autoturisme sau mijloace de transport în comun.
de cca 18 km de locul de unde izvorăşte (Vârful Bihor din Munţii
Bihorului).