Page 46 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 46
46 judeţul ALBA
Reţeaua de drumuri comunale: Geologie
DC 135 Scărişoara-Runc-Negeşti Structura geologică a comunei Scărişoara situată în
DC 136 Scărişoara-Lespezea
DC 134 Dealu Ordincusei-Sfoartea partea estică a Muntelui Bihor se încadrează în cea a Văii
DC 133 Scărişoara-Lăzeşti Arieşului Mare caracterizată prin contacte structurale între
DC Scărişoara-Ştiuleţi cristalinuri şi flişuri. Cristalinul Arieşului Mare se întâlneşte în
Drumurile comunale de pe raza localităţii însumează Masivul Bihariei ţi în partea sudică şi estică a Masivului Gilău
42 km, iar cele forestiere 15 km. Accesul spre unele localităţi sub formele:
componente este asigurată şi de alte drumuri aflate pe teritoriul
unor comune învecinate. Între satele sau crângurile localităţii - Intruziuni de codru care taie Valea Arieşului Mare
s-au format de-a lungul timpului şi aşa zisele scurtături care între Scărişoara şi Albac (Zugai) şi sunt formate din şisturi
pot fi străbătute cu piciorul sau călare. cristaline străbătute de cicluri de roci bazice şi roci acide
Localităţi componente reprezentate prin granite.
Teritoriul administrativ al comunei Scărişoara este
compus din satul centru de comună şi alte 13 sate aflate la - Intruziuni de Biharia construite dintr-un complex
distanţe cuprinse între 4 şi 12 km: tufogen format din şisturi cristaline cu epidot şi albit alături de
Scărişoara care mai apar gnaise albitice şi micaşisturi moscovitice. Peste
Sfoartea - sat situat la cea mai mare distanţă faţă de fundamentul cristalin se suprapune un pachet gros de depozite
centrul de comunei - 12 km sedimentare rezultate din transporturile materialelor dezagregate.
Negeşti - 8 km În bazinul Arieşului Mare evoluează două domenii de
Preluca - 6 km sedimente: cel de Codru şi cel de Bihor. Periamul cuprinde
Trânceşti - 4 km depozite alcătuite dintr-o gamă largă de roci dentrice, roşii-
Runc - 9 km voilacee. În regiunea Scărişoara-Vadu Moţilor, deasupra
Lespezea - 10 km conglomeratelor de bază se găseşte un câmp de porfire peste
Ştiuleţi - 8 km care se întâlneşte un strat gros de tufuri alb-verzui şi gresii
Lăzeşti - 10 km alb-tufacee ci intercalaţii de argile. Peste complexul roşu al
Floreşti - 8 km Permiamului urmează o succesiune de calcare care reprezintă
Matei - 12 km Triasicul Superior şi Mediu.
Bârleşti - 12 km
Boteşti -12 km Relief
Aşezările comunei se încadrează în nota caracteristică În centrul cetăţii naturale a Apusenilor se situează
a regiunii Apusenilor, fiind răsfirate pe feţele însorite ale Depresiunea Ţării Moţilor înconjurată de Munţii Bihorului la
versanţilor în grupuri mai mici de câte 3-4 gospodării, formând vest, de Munţii Gilăului la nord, de Muntele Mare la nord-est şi
cătune sau crânguri. Mai multe crânguri formează un sat. Munţii Trascăului la sud-est. În această depresiune este
Scărişoara este satul centru de comună şi este aşezată şi comuna Scărişoara. Unităţile geomorfologice
alcătuit din 19 crânguri: Veveşti, Lupaieşti, Ruseşti, Rădăceşti, caracteristice localităţii sunt în general asemănătoare cu ale
Lemneşti, Pleseşti, Bordoji, Veseşti, Purceleşti, Borzaci, celorlalte aşezări din Munţii Apuseni, apărând sub forma
Circăneşti, Cirlora, Luncoi, Cotoci, Jabreşti, Hermeneşti, Haiceşti, culmilor domoale a teraselor, versanţilor şi interfluvilor.
Puseleşti, Olăreşti. Satul centru de comună este cel mai mare Pantele au o mare varietate,reliefând etapele succesive
dintre satele componente ca suprafaţă. de modelare a scoarţei terestre. Pantele cu înclinări mici sunt
Ştiuleţi situat în estul comunei şi se apreciază că reprezentate de podurile netede ale interfluviilor Preluca, Runc,
aicea se afla una dintre cele mai vechi aşezări ale comunei. Ştiuleţi. Pantele cu înclinări mari de peste 30°-40°, sunt în
Satul este alcătuit din crângurile: Rânjeşti, Cioteşti, Ciompleşti, preajma văilor principale: Dosul Lăzeştilor, Scorţăriţa şi Zugai.
Foiseşti, Bildeşti şi Ivăneşti. Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei îl
Lespezea sat situat în nord-nord-est care şi-a primit formează lunca Arieşului Mare. Este o zonă aluvionară cu
numele de la lespezile de piatră peste care se suprapune un nisipuri grosiere, pietriş şi este alcătuită din grandodiorite,
munte numit de către localnici "Soba". Satul se compune din şisturi cloritoase, calcare, gresii care provin din amonte.
crângurile Morţeşti, Tiforeşti, Bonţeşti, Niţeşti, Ciumeşti şi Este semnificativ şi astăzi procesul de aluvionare,
Dănceşti. îmbogăţit de torenţii proveniţi de pe versanţii ce străjuiesc
Runc situat în nordul comunei şi include cătunele Arieşul Mare.
Ivăneşti, Hârjeşti, Pucalateşti, Culdeşti şi Purdeşti. Clima
Trânceşti situat în vest-nord-vest. Este unul dintre cele Trăsăturile climaterice ale localităţii sunt date de
mai mici sate ale comunei. poziţia sa geografică. Aşezarea comunei în regiunea muntoasă
Preluca sat situat în nord-vest. Se compune din crângurile nu prea înaltă îi dă climatului temperat un caracter moderat
Ticleşti, Henteşti, Dodeşti şi Hoiceşti. fără variaţii exagerate.
Negreşti situat în nord-nord-vest. În componenţa Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se
satului între crângurile Oneleşti, Putai, Bistaci, Detari şi Purdeşti. înregistrează în perioada ianuarie-februarie ( minus 5°-minus
Sfoartea sat situat în partea de nord a comunei. Este 6° grade Celsius)
cel mai îndepărtat faţă de centru. Se compune din crângurile Cele mai ridicate medii lunare de temperatură se
Porceşti, Hutuieşti şi Piscoreşti. Se poate ajunge pe Valea înregistrează în perioada iulie-august ( 17° Celsius).
Ordăncuşei - un punct de atracţie pentru turişti. Perioada de răcire treptată începe în luna septembrie,
Lăzeşti sat situat în sudul comunei. Este cea mai veche iar în lunile următoare scade vertiginos.
aşezare dintre localităţiile comunei, fapt dovedit şi de biserica Perioada de încălzire începe din martie şi este de mai
din lemn construită în 1736. Satului îi aparţin crângurile Bugai, lungă durată decât cea de răcire.
Văjeşti şi Dentei. Primele zile de îngheţ apar la sfârşitul lunii septembrie
Faţa Lăzeştilor sat situat în sud-sud-vestul comunei. şi începutul lunii octombrie.
Se compune din crângurile Panteşti, Harmoneşti, Pârveşti, Ultimele zile de îngheţ mai pot fi semnalate în prima şi
Trifeşti, Cotoci şi Fauri. a doua decadă a lunii mai.
Floreşti sat situat în sud-estul comunei. Include Fenomenele de îngheţ sunt legate de locul, poziţia şi
crângurile Floreşti, Ciocovei, Dodoieşti şi Toliceşti. înălţimea versanţilor, de existenţa pădurilor care pot să
Satele Boteşti, Trânceşti şi Matei formează latura prelungească sau să scurteze perioada de îngheţ.
sudică a comunei, iar ultimele două au cel mai mic număr de Precipitaţiile
locuitori. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 750-850
mm. Cele mai multe precipitaţii (aproximativ 70 la sută) cad
sub formă de ploaie în perioada aprile-octombrie. Lunile iunie
şi iulie sunt propice ploilor torenţiale, unele dintre ele fiind
însoţite şi de căderi de grindină.
