Primăria Şirineasa

84987 Vizualizări

Tip: Comuna

Comuna Șirineasa este situată în județul Vâlcea, în regiunea Oltenia, în partea de vest a Țării Românești. Aceasta este alcătuită din cinci sate: Șirineasa, Aricioaia, Ciorăști, Slăvitești și Valea Alunișului, cel mai mare dintre acestea fiind Ciorăști, aflat în nordul comunei.

Conform datelor recensământului din anul 2002, populația comunei Șirineasa număra 2.612 locuitori, toți fiind de naționalitate română, majoritatea covârșitoare fiind de religie ortodoxă. Așezarea este traversată de râurile Luncavăț și Firijba, iar o mică porțiune aflată lângă Târgu Olt este străbătută de râul Olt. De asemenea, pârâul Niș traversează valea cu același nume din zonă.

Un obiectiv natural notabil este „Lacul fără fund”, învăluit de o legendă locală ce sugerează că în trecut, aici ar fi fost ascunsă o comoară fugitivă. În plus, turiștii pot admira un fag secular, cunoscut sub denumirea de „Fagul de la Fântâna Rece”, care are peste 300 de ani vechime. Un alt punct de interes este ruina Bisericii Oromului, construită în secolul al XVIII-lea, care în prezent se află în proces de restaurare.

Comuna este de asemenea locul de naștere al poetului George Țărnea, ceea ce atestă și o tradiție culturală locală.

Persoane din institutie

Primar: Ion Streinu
Viceprimar: Gheorghe Bîzgan
Secretar: Florin Dobra
Contabil: Ion Bălteanu

Cuvântul primarului

Menirea unui primar, este acela de a găsi metode prin care să aducă investiții în comunitate și să dezvolte cu precădere o infrastructură durabilă pentru comunitate. Cred că ar trebui să fim cu toții mai răbdători, mai toleranți cu cei din jur, să încercăm să formăm o comunitate unită și împreună să transformăm. Pentru a putea construi împreună un viitor comun, am cooperat cu fiecare persoană onestă și cinstită. Pentru dezvoltare și prosperitate trebuie să lucrăm în continuare împreună.

Numele localităților aflate în administrație

Comuna este alcătuită din 5 (cinci) sate : Şirineasa, Ciorăşti, Slăviteşti, Aricioaia şi Valea Alunişului.
Centrul comunei este format din satele Ciorăşti şi Şirineasa care sunt străbătute de drumul judeţean Râmnicu Vâlcea – Slăviteşti – Popeşti - Oteşani. Satele Slăviteşti, Aricioaia si Valea Alunişului rămân răzleţe

Așezarea geografică

Comuna Șirineasa este situată în zona de centru a județului Vâlcea
Are o altitudine de 260 m deasupra nivelului mării și se învecinează la est cu orașul Băbeni și Ionești, la vest cu comuna Popești, la nord cu orașul Băbeni și la sud comuna Pesceana și Scundu
Comuna se află la 27 km distanță de Municipiul Râmnicu-Vâlcea, la 32 km de Municipiul Drăgășani și 30 km de orașul Horezu
Se întinde pe o lungime de 9 km, în valea Râului Luncavăț
Comuna Şirineasa este aşezată în zona Podişului Getic, acest podiş fiind tăiat de dealuri alungite, cu spinări domoale. Dealul Ciorăști - Şirineasa se prezintă ca o culme transversală, lunga de 7 Km, abrupt in partea de sud, cu panta lină către nord. Cota cea mai înaltă o formează dealul ’’Hurca’’, atingând o înălţime de 445 m
Cele două maluri ale Luncavăţului se prezintă ca o câmpie pe o adâncime de 1 km., iar spre sud terenul se prezintă în sisteme de dealuri cu culmi longitudinale în direcţia nord. Sunt culmi lungi, cu protuberanţe laterale, născute din eroziunea culmilor, de către pâraiele care captează apa de ploaie şi din izvoare scurgându-se sub forma de torente puternice. Înălţimea lor este uniforma şi se menţine, cu excepţia a două cote, la înălţimea de 450 m. deasupra nivelului mării. Amintim culmile : Brătăşeanca, Dealul Morilor, Culmea lui Ismană, Ruginosu, Stupina și Dealul Glămanului. Aceste culmi sunt paralele între ele și perpendiculare pe albia râului Luncavăţ. Printre ele se deschid văi largi care în timpul verii seacă, ori au un debit mic de apă. Acestea sunt : Valea Alunişului, Valea Morilor, Valea Șirinesei, Valea Stupinei, Valea Harasei si au direcţia de scurgere către Nord
Comuna Şirineasa este străbătuta de râul Luncavăţ, care izvorăşte din Munţii Vaideenilor şi anume munţii Căpăţânii. Curge de la nord către sud pana la comuna Vaideeni iar de aici se îndreaptă către sud-vest şi se varsă in râul Olt în comuna Ioneşti. Cursul său are o întindere de 60 km. , şi o viteza de 3m/s, lăţimea de 5 m și adâncimea în medie de 0.35 - 0.40m. Acest râu traversează comunele: Vaideeni, Măldăreşti, Oteşani, Popeşti şi Şirineasa. Singurul afluent al Luncavăţului este Firijba, ce vine dinspre nord-vest şi curge către sud - est. Normal are un debit mic de apă, dar când plouă acumulează atâta apă încât devine periculos, producând deplasări ale maselor de teren în anumite locuri. În anul 2005 datorită cantităţilor mari de ploi căzute în noaptea de 16-17 august( circa 125l/m 2 in 20-30 minute), râul Luncavăţ a ros în jurul unui picior de la podul care leagă localităţile Pesceana, Creţeni, Scundu, Glăvile cu Şirineasa, producând deplasarea podului pe verticala cu circa 50-60 cm

Suprafață: 4696 ha

Intravilan: 324 ha

Extravilan: 4372 ha

Populație: 2215

Gospodării: 1153

Nr. locuințe: 1375

Nr. grădinițe: 3

Nr. școli: 3

Cum se ajunge in localitate

Distanța Râmnicu Valcea - Șirineasa 29.2 km.
Timp de parcurgere aproximativ 38 minute

Activitati economice si specifice zonei

Agricultură
Creşterea animalelor
Exploatarea şi prelucrarea lemnului
Apicultură
Firme reprezentative:
SC AGREGON CONSTRUCT
SC CODREEL PAVAJE
Produse locale:
Miere, legume, fructe, branza, lapte, carne.
Meșteșugari:
„Punct gastronomic Străinu”
Rizea Ilie –producător local
Făsui Catalin - producător local legume
Roescu Elena - producător local brânza ,lapte
Istratie Nicolae – producător local – miere
PFA Brenciu Irina – producători local – miere

Evenimente

În fiecare an, de Rusalii, în comuna Șirineasa se sărbătorește Festivalul Călușului Vâlcean, ajuns la ediția a XII-a. Şirineasa este comuna vâlceană aflată chiar în mijloc de judeţ. De sus şi până jos şi de la vest la est, Şirineasa ocupă exact poziţia care îi dă rolul de doamnă regală, este comuna unde toamna vine dinspre fosta biserică a lui Lahovary şi colorează merele în roşu carmin.
Iar iernile curbează muchia celor 2 dealuri aducând colindeţii de seară în Decembrie Magic.
Satul Valea Alunişului unde avem legenda lacului fără fund de unde se spune că izvora pârâul Niş, este locul unde fugeau pe vremuri haiducii. Şi acum sunt căutate comorile lui Nicu Asproiu, haiducul ce se făcu nevăzut în undele lacului, urmărit de potera. Acest sat cu un uriaş potenţial agroturistic este în atenţia actualei administraţii.

Specific zonal

Tradiţiile şi obiceiurile au fost ca nişte diademe de aur care au strălucit de-a lungul veacurilor.
Câteva obiceiuri care încă se mai întâlnesc în satele din comuna Şirineasa cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului sunt obiceiuri frumoase care coboară din străfundul veacurilor la casele creştinilor. Întâlnim obiceiuri ca: sorcova, steaua, pluguşorul etc.
Alte tradiţii întâlnite în comuna Şirineasa sunt: fagul de la porţi de Sf. Gheorghe; ramurile de salcie aduse de la biserica în ziua de Florii; ramurile de tei de la Rusalii; Gurbanele; udatul la nuntă; căluşul; datul de grinda; ouăle roşii de Paşti etc.
„ Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Șirineasa şi constă în sacrificări de miei de culoare albă care semnifică mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi. Gurbanele se fac la marginea unei păduri iar resturile de la masa se îngroapă acolo, deoarece daca acestea sunt aduse acasă aduc numai necazuri şi pagube. Sărbătoarea se ţine în fiecare an pe 6 mai, în mai multe localităţi din judeţul Vâlcea, dar obiceiul s-a păstrat cel mai bine la Şirineasa, unde se respectă cu stricteţe toţi paşii învăţaţi de la bătrâni. „Obiceiul chiar a făcut minuni“ Oamenii care păstrează această tradiție știu în amănunt ce trebuie făcut şi ce nu şi respectă toate obiceiurile, aşa cum le-a învăţat de la părinţi. “Se face pentru un om bolnav care este îmbrăcat din cap până în picioare în alb. Pentru a se face bine, trebuie să participe trei ani consecutiv la ritual. Dintre noi se aleg trei preoţi, mielul trebuie să fie neapărat alb. Şi coacerea mielului se face într-un mod special. Se pune la câţiva metri distanţă de foc pentru a se coace în mod uniform. De la cinci dimineaţa începe ritualul. Luăm toate măruntaiele şi le fierbem, apoi le băgăm înapoi în stomacul animalului. Le strângem numai cu frunze de fag, nu folosim mirodenii, nu folosim tacâmuri, totul se rupe. Bolnavul e primul care mănâncă din miel, în momentul în care este gata, după ore bune. Îi rupem din creier, inimă şi limbă, mănâncă, apoi ne apucăm şi noi. Când se termină ospăţul, tot ce rămâne, de la oase, piele şi orice altceva, până la frunzele de fag şi tăciunii rămaşi, se îngroapă, nimic nu se ia acasă pentru că aduce mare ghinion“. Obiceiul chiar face minuni. „Preoţii trebuie să fie puri“ Nu oricine poate să fie “preot“ la ceremonia Gurbanelor: O săptămână înainte de sărbătoare preoții nu fac nici un fel de păcat, nu se ating de femei. Niciodată nu se încălcă acest lucru. În plus, la distanţă de 10 - 11 metri de miel se frig şi trei peşti mari, prinşi numai cu mâna. Se pune câte unul pe câte o măsuţă, alături o pâinică făcută pe loc ( pâine fara drojdie – azima) şi trei sticle de vin. Când se frig, se pun cu capul la răsărit. Pe masă se pun cu capul la apus şi ce rămâne de la peşte se aruncă în groapă după terminarea ritualului. În momentul în care bucatele sunt gata, preoţii rostesc câteva fraze care s-au păstrat de sute de ani. Zicem aşa: Voi, Sfintelor, Bunelor, Frumoaselor, Milostivelor, să vă aduceţi aminte de corpul lui... (numele bolnavului). Să-i daţi snaga şi puterea şi virtutea corpului lui, că el vă poartă de grijă din an în an, cu un berbece gras, cu un cuptor de pâine, cu o butie de vin. Ce e în casă să trăiască, ce-i afară să izvorască”. Voi sfintelor şi milostivelor, aduceţi-vă aminte de cutare. Daţi-i snaga şi puterea şi virtutea, în tot corpul lui, în toate oasele lui, că el v-o purta de grijă din an în an, cu-n berbece gras, cu-n cuptor de pâine şi c-o bute de vin. În vremea acestei rugăciuni bolnavul stă cu mâna dreaptă la piept. Pe urmă mănâncă limba mielului şi după asta pot să mănânce şi ceilalţi. Vinul e băut numai în trei rânduri, bând toţi la rând dintr-o ulcică nouă. După ce termină cu cele puse pe mese, şi nu s-au săturat, pot să mai mănânce, dar lângă groapă. Tot ce rămâne de la ospăţ, fie chiar o jumătate de miel, se bagă-n groapă. Se spală şi mesele şi tot se pune în groapă. Frigarea în care s-a fript mielul şi cocaia pe care s-a atârnat căldarea de mămăligă se rup în bucăţi, se vâră în groapă şi se bat în pământ cu muchia securei. Se pun în groapă chiar şi cărbunii ce rămân de la foc şi se acoperă tot cu pământ. Acest ospăţ poate fi făcut de doi luaţi din sfinte în aceiaşi poiană, la acelaşi foc, dar trebuiesc făcute două gropi.
„ Căluşul” – este un joc moştenit din străbuni, care are loc de sărbătoarea rusaliilor. Ansamblul este compus dintr-un vătaf care comanda jocul, 9-11-13 (întotdeauna număr impar) jucători, stegarul( purtătorul de steag) şi in final alt personaj este mutul. Mutul poartă o mască cu mustăţi şi barba atârnând pe fata. El poartă peste costumaţie un brâu roşu. În timpul jocului acest personaj nu are voie să vorbească. Dansul căluşarilor, cel mai spectaculos din folclorul românesc, pare o adevărată dezlănţuire de forţe supraomeneşti, este un dans complex şi plin de mister, care supravieţuieşte de mii de ani pe meleagurile vâlcene. Cândva, Căluşarii, fraţi de cruce, cutreierau satele, intrau în curţile oamenilor să alunge relele şi bolile. Din vremuri străvechi căluşul este un ritual tămăduitor, în care sunt folosite plante de leac şi descântece de boală. Nu întâmplător se joacă de Rusalii, când ielele coboară printre oameni, să semene boli şi dureri. Căluşarii erau încredinţaţi că sunt înzestraţi cu puteri magice şi că vrăjile pe care le făceau pot alunga năpasta ielelor. 1. Vătaful – este conducătorul cetei de căluşari, cel cu puteri extraordinare asupra flăcăilor care joacă în perioada Rusaliilor. El organizează şi artistic şi administrativ ceata. 2. Mutul – personajul astăzi aproape dispărut din ceata căluşarilor, este cel „ursit să alunge spiritele“, este „vârful de lance“, personajul în haine femeieşti în permanent conflict cu vătaful. Cei doi se împacă în cele din urmă în timpul jocului, în scopul de a-şi îndeplini menirea, aceea de a îndepărta relele. Sacul mutului este un element important. Chiar dacă puţin sesizabil în jocul de scenă, în căluşul „de ţărână“ mutul are un moment foarte important. În curtea gospodarului ales pentru jocul de căluş, mutul trasează cercul în care nimeni nu are voie să pătrundă şi scoate din sacul său „ingredientele“ necesare menirii sale: pelinul, usturoiul, sare. 3. Luatul din Căluş – obicei precreştin, ca aproape toate sărbătorile românilor, Căluşul s-a suprapus la un moment dat cu sărbătoarea creştină de Rusalii. În zilele în care căluşarii joacă, nu se spală, nu se mătură, nu se scaldă, „de lucrat la câmp – Domane-fereşte!“, altfel cei care nu respectă obiceiul „vor fi luaţi din Căluş“, care echivalează cu o nebunie. 4 Jurământul – este un moment deosebit de important pentru membrii cetei. Flăcăii se strâng în Duminica Rusaliilor, dis-de-dimineaţă, până la răsăritul soarelui, şi, la răscruce de drumuri, „se leagă“ să nu destrame ceata, să se supună comandantului cetei, să păstreze regulile etc. 5. Steagul căluşului – simbolul cetei, la fel cum pentru o oaste este foarte important, este în fapt o „prăjină“ care va fi purtată de unul dintre membrii care poate fi, pentru că va dansa mai puţin decât ceilalţi, şi un începător. Prăjina trebuie să fie cât mai înaltă, la vârful acesteia fiind legat un ştergar şi nelipsitele plante pelin şi usturoi. De cât de înalt e steagul va depinde, în cazul în care se întâlnesc două cete, succesul cetei respective. 6. Îngropatul căluşului – este momentul care încheie săptămâna de joc şi-i dezleagă pe membrii cetei de jurământ. Steagul şi obiectele din sacul mutului sunt îngropate şi astfel se consideră că leacul îşi va face efectul iar elementele magice nu vor mai fi „active“. Există reguli stricte şi pentru momentul în care se întâlnesc două cete de căluşari, la marginea unui sat. Pentru a se stabili care are dreptul să joace căluşul primul în acel sat, are loc o adevărată competiţie între cete. Mai întâi se măsoară steagul, acesta fiind motivul pentru care stegarul trebuie să se asigure că poartă un steag suficient de înalt. Cetele de căluşari încep apoi să joace, până la epuizare. Câştigă ceata care rămâne în picioare. De asemenea, tot legat de steag există credinţa că dacă acesta se va rupe, ceata urmează să se destrame, ceva rău se va petrece cu unul dintre membri, motiv pentru care s-a impus interdicţia de a se trece pe sub steag. În unele localități se păstra tradiția să se joace „pe bete”” adica cei care câștigau luau bețele celeilalte cete de călușari ceea ce înseamnă o dezonorare.

Obiective turistice

Implementând împreună Strategia de dezvoltare a comunei Șirineasa, vom da cetăţenilor posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la creşterea gradului de bunăstare, de a lua atitudine şi de a avea un cuvânt de spus - acţionând împreună cu toate sectoarele comunităţii pentru a crea un viitor cât mai durabil. Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentru a-i aduce îmbunătăţiri astfel încât ajustarea să corespundă schimbării continue.
Modernizarea localității trebuie continuată pentru creșterea condițiilor de trai a cetățenilor.

Facilități oferite investitorilor

Întreaga localitate este alimentată cu energie electrică, asfaltarea drumului judeţean 677 și modernizare și asfaltare drumuri comunale, construcții șanțuri și trotuar pe strada principală
Localitatea are apă curentă şi beneficiază de sistem centralizat de canalizare
Există reţea de cablu TV în localitate telefonie mobilă Orange, Vodafone şi Telekom
Reţea telefonie fixă şi internet Telekom
Forţă de muncă ieftină

Proiecte de investiții

Înființare rețea inteligentă de distribuție a gazelor natural – Anghel Saligny
Reconstruire gard și amenajare parc de joacă la Grădinița Șirineasa
Montare sistem de supraveghere video în toată localitatea
Dotarea școlii cu 1 microbuz electric - PNRR, dotarea școlii, a laboratoarelor de informatică
Modernizarea Dispensarului medical (interior, exterior)
Trotuar pe o lungime de 5.65 kilometri
Amplasarea „punctelor” de colectare gunoi selectiv
Construire teren sintetic multifuncţional
Puncte de colectare gunoi selectiv
Modernizarea sistemului de iluminat stradal în comuna Șirineasa, județul Vâlcea
Stație încărcare microbuz electric
Asfaltarea ulițe sătești – Anghel Saligny – proiect finalizat
Reabilitarea Cămin Cultural – stadiu de finanțare

Galerie

Vezi toate galeriile