Articol semnat de Ing. Virgiliu Vițan, Președinte Asociația Națională a Zincatorilor ANAZ

Povestea noastră despre Reșița nu este doar o relatare tehnică sau o simplă observație urbană. Este o mărturie despre un oraș care renaște, condus de voință colectivă, de oameni care nu doar visează, ci construiesc. Colaborăm aici cu patru profesioniști care, așa cum i-am cunoscut noi, Asociația Națională a Zincatorilor, au conturat felul în care trebuie înțeleasă astăzi Reșița și traiectoria ei de dezvoltare: Domnul Primar Ioan Popa, Domnul Viceprimar Daniel Mircea Călin, Domnul Pham-Hui Vien, Directorul Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița și Domnul Cristian Apostol, Șef Secției Amenajări Urbane din cadrul aceluiași departament.
O revelație personală: mi se întâmplă uneori să întâlnesc oameni, care fără a rosti acest fapt simplu, dar atât de puternic, îmi reamintesc că una dintre principalele îndatoriri ale omului este să decidă și acționeze cu gândul la ce durează mai mult decât viețile noastre biologice.

Voința comună înseamnă redefinire

Dacă acceptăm că redefinirea urbană nu se face doar prin fonduri sau planuri, ci prin voința celor care trăiesc și iubesc acest oraș, atunci trebuie să acceptăm că lucrurile s-au schimbat constant în bine. Prin creativitate și ambiție, orașul este acum exemplu de regenerare urbană autentică.
Demersul nostru a pornit de la transformările vizibile prin care trece Reșița, în ansamblu, și de la interesul pentru modul în care este abordată protecția anticorozivă la nivel local. În ziua în care echipa Asociației Naționale a Zincatorilor din România (ANAZ) a realizat cartografierea prezenței coroziunii în municipiu, am găsit numeroase șantiere active, unde elementele metalice vechi – parapeți, balustrade, console pentru iluminat – erau înlocuite cu structuri noi, protejate anticoroziv prin zincare termică.

Foto: Pentru mediul de corozivitate C3 (urban/industrial) grosimea stratului de zinc de 90 de microni asigură protecție anticorozivă fără întreținere pentru minim 45 de ani

Zincul – partenerul metalurgic al durabilității, al economiei circulare

Nu a fost o coincidență. ANAZ a fost invitată să participe la un studiu referitor la performanța zincării termice, ca metodă de protecție anticorozivă a parapeților montați pe podul care leagă cartierul Govândari cu centrul orașului. A fost o experiență valoroasă, atât pentru echipa tehnică a primăriei, cât și pentru noi.
Reșița este unul dintre puținele orașe din România care oferă o perspectivă rară: pădurea poate fi văzută de la orice fereastră. Noi, la ANAZ, am avut o curiozitate estetică: cum se armonizează griul natural al zincului cu nuanțele scoarțelor copacilor și culorile frunzelor? Ce am descoperit a fost uimitor. Asocierea nuanțelor naturii cu tonurile de gri ale zincului maturat generează un confort vizual neașteptat. Vă invităm să verificați această experiență în parcurile sau locurile publice în care elemente din oțel zincat termic stau în natura, alăturat vegetației.
Mai mult, acolo unde cromatica arhitecturală a cerut o altă nuanță decât griul zincului, administrația locală a ales sistemul duplex – vopsire peste zincarea termică. Este o dovadă de rafinament și atenție la detalii, care arată că Reșița nu doar construiește, ci și gândește estetic.

Foto: Pentru mediul de corozivitate C3 (urban/industrial) grosimea stratului de zinc de 68 de microni asigură protecție anticorozivă pentru minim 34 de ani (standardul SR EN ISO 1461:2022)

 

Mobilier urban și confortul cetățeanului

Știm că administrația locală studiază atent elementele care aduc confort cetățeanului. Mobilierul urban, accesoriile pentru siguranță sau iluminat, toate protejate anticoroziv prin zincare termică, sunt integrate într-un habitat comun care respectă durabilitatea, estetica și funcționalitatea.
Din datele statistice pe care le avem, România zinchează încă sensibil mai puțin decât alte țări europene – 1,7% din totalul cantităților zincate în Europa, comparativ cu 2,1% în Republica Cehă, de exemplu. Am adus ca exemplu Republica Cehă nu întâmplător, ci pentru că știm că echipa de conducere a Primăriei Reșița a avut parte de o vizită într-o fabrică de mobilier stradal din Cehia, loc în care a putut constata că tot ce urma să fie expus exterior urban, trecea și prin secția de zincare termică. Din perspectiva demografică și a suprafețelor, România are potențialul de a corecta aceste cifre.

Rolul administrațiilor locale în evoluția tehnologică

Cum pot administrațiile locale să contribuie la această evoluție? Prin deschidere, prin colaborare și prin asumarea rolului de catalizator. Noi am constatat că există loc de îmbunătățire în relația dintre autoritățile locale și Organismul de Standardizare din România (ASRO). O colaborare directă ar permite ca investițiile să se bazeze pe standarde actuale, care includ tehnologii disponibile în România.
Vedeți posibilă cooperarea directă între echipele tehnice ale primăriilor și ASRO? Noi credem că da. Astfel de întâlniri de lucru ar trebui să fie tematice, aplicate și orientate spre soluții. Ar trebui să implice nu doar ingineri, ci și urbaniști, arhitecți și reprezentanți ai industriei.

Investiții care schimbă fața orașului

Evoluția Reșiței este dinamică. Sunt în desfășurare investiții importante, inclusiv din partea companiei care a realizat cartierul Coresi din Brașov. Cine a fost acolo știe: încadrarea spațiilor industriale conservate cu arhitectura contemporană aduce noblețe și personalitate.
În Reșița, tot ce se înlocuiește se face cu oțel zincat termic. Este o alegere strategică, care definește durabilitatea și sustenabilitatea orașului inclusiv prin economie circulară. Două exemple recente ilustrează perfect această abordare:

1. Relocarea instalației de nocturnă de la Stadionul Dan Păltinișanu din Timișoara

Stâlpii de nocturnă instalați în anul 2000 au fost evaluați de ANAZ în octombrie 2025. S-a constatat o grosime medie de 50 de microni de zinc, ceea ce, coroborat cu mediul de corozivitate C3 ușor din zona Stadionului „Mircea Chivu” și cu condiții atente de adaptare la noul amplasament, va asigura protecția anticorozivă pentru încă cel puțin 40 de ani.

Foto: În acest exemplu, pentru mediul de corozivitate C3 (urban/industrial) grosimea stratului de zinc de 84 de microni asigură protecție anticorozivă pentru minim 42 de ani

2. Achiziționarea unui bob de vară din Austria

Această investiție, care va deveni funcțională anul viitor, a adus o economie estimată de peste 1,5 milioane de euro și desigur, un timp de recuperare a investiției foarte scurt. Și în acest caz, structura este realizată din oțel protejat anticoroziv prin zincare termică.
Ce au în comun aceste două proiecte? Sunt exemple clare de economie circulară, în care durabilitatea materialelor și reutilizarea inteligentă definesc viitorul urbanismului.

Reșița – orașul de 15 minute

Un alt concept care definește Reșița este acela de „oraș de 15 minute”. În Reșița, poți ajunge din orice punct în centru sau la zonele de servicii în maximum 15 minute. Este o abordare care favorizează mobilitatea urbană, reduce presiunea pe infrastructura rutieră și încurajează viața comunitară.

New European Bauhaus și funicularul reinventat

Proiectul de transformare a vechiului ,,funicular pentru transportul calcarului către fabrica de var” într-un spațiu turistic este primul din România finanțat prin programul New European Bauhaus. Foarte posibil vom vedea tiroliană, bungee jumping,  trasee de cățărare și, poate, chiar un pendul al lui Foucault – într-un oraș așezat aproape pe paralela de 45 de grade (45° 30’ N). Este un proiect care pune laolaltă știința, turismul și patrimoniul industrial într-un mod spectaculos.

Reșița, un model de regenerare, iar protecția prin zincare termică unealtă în acest demers

Reșița nu este doar un oraș care se modernizează. Este un oraș care se reinventează, care își valorifică trecutul industrial și îl transformă în viitor urban. Este un oraș care înțelege că durabilitatea nu este un lux, ci o necesitate. Este un oraș care investește în oameni, în confortul lor, în estetica spațiului public și în funcționalitatea infrastructurii.
Și dacă acceptăm că perioada renașterii a fost condusă de o voință uriașă a oamenilor care au dus la apariția unor exemple de creativitate și ambiție extraordinare, atunci să ne înclinăm astăzi în fața cetățenilor Reșiței pentru voința lor comună de a-și renaște orașul.
ANAZ a povestit astăzi despre Reșița, dar este și la Timișoara sau Constanța, Cluj sau Craiova, Slobozia sau Râmnicu Vâlcea, Iași sau Sibiu, Buzău sau București. Oriunde în țară, acolo unde poate da o mână de ajutor pentru schimbarea în bine a României.

Articol publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XVI, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/_revista_toamna_2025/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista