Cu toții am văzut blocuri „noi” care, după două sau trei ierni, arată de parcă ar fi vechi de un deceniu. Tencuiala decorativă se murdărește din cauza traficului, apar scurgeri inestetice sub pervazuri, iar fațada se exfoliază. Pentru o primărie, asta înseamnă o imagine urbană degradată rapid. Pentru locatar, înseamnă costuri suplimentare.
În acest context, normativele nZEB nu sunt doar o obligativitate legală, ci și o oportunitate de a schimba modul în care se construiește. Așa a ajuns fațada ventilată – o soluție tehnică văzută până acum doar la clădirile de birouri scumpe – să devină o opțiune reală pentru ansamblurile rezidențiale.
Dar de ce ar trebui să ne pese, ca administrație, ce pune dezvoltatorul pe fațadă, atât timp cât are autorizație?
Diferența dintre a „înveli” și a „izola”
Spre deosebire de termosistemul clasic, unde straturile se lipesc unul peste altul, fațada ventilată funcționează ca o haină care lasă clădirea să respire. Între izolație (vată minerală) și finisajul exterior există un spațiu liber – o cameră de aer.
Nu e doar inginerie, e fizică elementară cu beneficii directe pentru confortul urban:
- Vara, clădirea nu se încinge. Soarele lovește placa exterioară, dar căldura este „măturată” de curentul de aer din spate înainte să ajungă în perete. Asta înseamnă mai puține aparate de aer condiționat duduind pe fațade.
- Iarna, peretele rămâne uscat. Vaporii din interior ies prin perete și sunt evacuați de curentul de aer. Adio igrasie, adio mucegai.
Argumentul economic: Scump la început, ieftin pe termen lung
Discuția cu investitorii se blochează adesea la preț. Da, o fațadă ventilată costă mai mult inițial din cauza structurii metalice și a placărilor.
Totuși, pentru oraș, câștigul este imens pe termen lung. Materialele folosite în aceste sisteme – fie că vorbim de ceramică, klinker sau alte panouri compozite din portofoliul Menatwork – sunt extrem de rezistente. O astfel de fațadă nu se decolorează, nu crapă la îngheț și, în mare parte, se autocurăță când plouă.
Practic, un cartier construit astfel va arăta la fel de bine și peste 20 de ani, fără să necesite schele pe fațadă pentru reparații la fiecare deceniu.
Liniștea și estetica orașului
Dincolo de energie, mai sunt două aspecte pe care planșele tehnice nu le surprind mereu, dar viața reală da:
Zgomotul: Într-un oraș aglomerat, sistemul acesta funcționează ca un amortizor fonic superior. Vata minerală absoarbe, iar placa rigidă reflectă zgomotul străzii.
Curățenia vizuală: Fațadele ventilate permit ascunderea elegantă a „intestinelor” clădirii. Cabluri, burlane, țevi de gaz – toate pot fi mascate în spatele plăcilor, lăsând un aspect urban curat și unitar.
Evident, administrația nu proiectează blocuri private. Dar poate încuraja calitatea prin instrumentele de urbanism sau prin dialogul cu dezvoltatorii în fazele de avizare.
Trecerea de la „ieftin și rapid” la „durabil și eficient” are nevoie de suport tehnic. Menatwork nu ofera doar aceste sisteme, ci oferă consultanța necesară pentru a găsi varianta optimă de prindere și placare, adaptată bugetului real al proiectului.
Când un cartier arată bine și peste 20 de ani, meritul este împărțit între cel care a construit și cel care a avizat o viziune pe termen lung.
