Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj‑Napoca

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, îşi îmbogăţeşte patrimoniul prin edificarea primei case evreieşti care va face parte din colecţia Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia”. Construcţia, originară din localitatea Cămărzana, Ţara Oaşului, reprezintă un exemplu valoros de arhitectură vernaculară şi completează o componentă culturală şi istorică insuficient reprezentată în prezent.

Lucrările de reconstrucţie au început în luna iunie şi sunt realizate de o echipă multidisciplinară formată din arhitecţi, proiectanţi, specialişti în conservarea patrimoniului, meşteri constructori şi artizani din Maramureş. Implementarea proiectului este coordonată de artistul Florin Adrian Marc, manager de proiect, care asigură integrarea activităţilor de proiectare, execuţie şi conservare.

În decurs de aproximativ o lună au fost finalizate principalele etape structurale: terasamentul şi pregătirea amplasamentului, sistemul de hidroizolaţii şi fundaţiile, montajul structurii din lemn, realizarea şarpantei şi montarea învelitorii din ţiglă.

Execuţia este realizată de meşterii din Rona, coordonaţi de Gheorghe Tifrac, recunoscuţi pentru experienţa în restaurarea şi reconstrucţia arhitecturii tradiţionale din lemn. Toate intervenţiile respectă principiile de conservare şi reconstrucţie specifice patrimoniului construit, utilizând materiale şi tehnici tradiţionale.

În etapa următoare se vor realiza tencuielile tradiţionale pe bază de pământ, finisajele specifice construcţiei istorice, amenajările exterioare şi integrarea ansamblului în circuitul expoziţional al Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia”.

Proiectul a fost iniţiat la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociaţiei „Simion Bărnuţiu” din Cluj‑Napoca. Ansamblul va fi completat de o instalaţie artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportaţi din nordul Transilvaniei şi exterminaţi la Auschwitz, îmbinând astfel recuperarea patrimoniului construit cu dimensiunea memorială şi educativă.

Transferul construcţiei în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” a fost realizat cu sprijinul Muzeului Judeţean Satu Mare, iar proiectul beneficiază de susţinerea Academiei Române, Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Comunităţii Evreilor din Cluj‑Napoca – Cultul Mozaic, precum şi a numeroase personalităţi şi organizaţii din domeniul cultural.