Expoziția temporară „Nunta la români” la Muzeul de Artă Populară Constanța (11.11.2026–10.01.2027)

Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, a deschis expoziția temporară „Nunta la români”, realizată cu bunuri culturale din patrimoniul instituției. Expoziția este deschisă în perioada 11 noiembrie 2026–10 ianuarie 2027.

Expoziția reconstituie principalele secvențe ale ceremonialului de nuntă: pețitul, logodna, chemarea la nuntă, etalarea darurilor și zestrei miresei, prezentarea costumelor și podoabelor tradiționale (miri, nași, socri) și „legătoarea”, care marca trecerea miresei în rândul femeilor căsătorite.

Sunt ilustrate modalitățile în care se cunoșteau tinerii (clăci, șezători, hore) și convențiile sociale ale pețitului. Expoziția prezintă darurile de nuntă și elementele din foile de zestre (de exemplu cămașa de nuntă a mirelui, confecționată de viitoarea mireasă, ștergare, cămăși de noapte), pregătite atât de mireasă pentru mire și familia acestuia, cât și de mire pentru mireasă și socri. Este reconstituită „culmea” cu țesături maramureșene, iar secțiunea dedicată mobilierului aduce piese din Transilvania – ladă de zestre, masă-dulap și scaune.

Etapa „chemării” la nuntă este ilustrată printr-un costum de vornic din Țara Vrancei (Moldova), însoțit de însemne specifice (plosca cu vin sau rachiu, bastonul împodobit cu năframe sau panglici, batista prinsă în colț pe piept). Vornicii erau adesea însoțiți de „druște”, prietene ale miresei care o acompaniau până la sfârșitul nunții.

Sunt expuse și simbolurile nunții tradiționale: stindardele denumite „steag” (Transilvania, Banat), „brad” (Moldova, Muntenia, Dobrogea) și „hlambură” (aromâni).

Un rol important în expoziție îl au costumele tradiționale ale participanților la nuntă. Sunt prezentate costume de mire și mireasă din Bistrița-Năsăud, Ținutul Pădurenilor (județul Hunedoara) și Sibiu. La costumele din Bistrița-Năsăud se remarcă broderia cu mărgele policrome a cămășii, chimirul din mărgele și podoabele specifice zonei („roata” de păun la pălărie, coronița din pene purtată de fată până în ziua nunții, apoi înlocuită cu o cunună de mireasă). În Ținutul Pădurenilor este evidențiată „sumna” (fusta) de mireasă, piesă valoroasă împrumutată când nu se putea confecționa. Costumul de mireasă din zona Sibiului din expunere a aparținut țesătoarei Maria Spiridon din Avrig și a fost purtat de aceasta în ziua nunții. Sunt prezente și ansambluri vestimentare specifice românilor balcanici (aromâni).

Expoziția include costume de nași din zona Muscelului (Argeș) și costum de soacră din Țara Vrancei, însoțite de daruri tradiționale primite la nuntă (ștergare și cămăși de noapte). „Legătoarea” este ilustrată prin diferite tipuri de „legături” de nevastă: maramă, năframă, basma, batic, cepse, pomeselnic, tulpan.

Sunt expuse și tipuri variate de ulcioare și ploști de nuntă (antropomorfe, cu decor zoomorf, ulcioare de naș, ploști „pline” și „covrig”), realizate de meșteri olari din Vama-Oaș (Satu Mare), Oboga (Olt) și Vlădești (Vâlcea).

Expoziția „Nunta la români” poate fi vizitată la Muzeul de Artă Populară Constanța până pe 10 ianuarie 2027.