Concluziile celei de a doua ediții a Congresului Internațional de Longevitate: îmbătrânirea poate fi măsurată și parțial resetată în laborator

Pe 24 septembrie, la Biblioteca Națională a României, s‑a desfășurat a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance. La eveniment au participat 9 experți internaționali din 7 țări, alături de zeci de specialiști, cercetători și medici din România.

Au fost reprezentate instituții precum Harvard Medical School, Centrul Național de Cercetări Oncologice din Spania (CNIO), King Abdullah University of Science and Technology (KAUST), University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University, Government Institute of Medical Sciences (GIMS) din India și Bar‑Ilan University.

Timp de o zi, 25 de experți au prezentat cercetări privind reprogramarea celulară și măsurarea vârstei biologice, telomerii, genomica, inteligența artificială, medicina regenerativă, microbiomul și sănătatea femeii după menopauză.

Dr. Ravi Kumar Chaudhary a evidențiat potențialul reprogramării epigenetice și celulare de a încetini îmbătrânirea biologică și de a restaura funcții celulare, subliniind că trecerea la practica clinică necesită validarea siguranței pe termen lung și integrarea biomarkerilor epigenetici în evaluarea funcțională: „Vârsta cronologică este calendarul. Vârsta biologică este starea”.

Patrick Paine, cercetător la Harvard Medical School, a prezentat în premieră în România date experimentale privind întinerirea celulară cu ajutorul peptidelor, inclusiv utilizarea factorului GxF1, care a determinat celule îmbătrânite să dobândească caracteristici asociate unor celule cu aproximativ 14 ani mai tinere; cercetarea este în continuare experimentală și nu reprezintă un tratament pentru oameni.

Anton Kulaga a discutat rolul geneticii și bioinformaticii în înțelegerea longevității, estimând că ereditatea duratei vieții ar putea contribui cu până la circa 50%, dar genomul nu poate prezice cu exactitate cât va trăi o persoană. Dr. Elizabete Ārgale a subliniat particularitățile longevității feminine și importanța menținerii sănătății cardiovasculare, osoase, musculare, cerebrale și sexuale în cei peste 30 de ani care pot urma după menopauză.

Maria Blasco, lider al Grupului de Telomeri și Telomerază de la CNIO, a prezentat cercetări privind degradarea telomerilor și legătura acesteia cu pierderea capacității de regenerare a țesuturilor și cu bolile asociate vârstei.

Pe plan de politici publice, Dr. Ilia Stambler, reprezentant al International Longevity Alliance și VETEK, a susținut că pentru a obține longevitate sănătoasă „trebuie să tratăm îmbătrânirea degenerativă”, promovând prevenirea bolilor cronice și atragând finanțări sporite pentru cercetare. International Longevity Alliance reunește în prezent 88 de organizații nonprofit din 66 de țări.

Una dintre concluziile congresului este că medicina longevității se mută de la întrebarea „cum trăim mai mult?” la o problemă măsurabilă: păstrarea sau recuperarea funcției organismului pe măsură ce îmbătrânim. Nivelul de maturitate al rezultatelor prezentate a variat de la practici clinice existente până la terapii aflate încă în laborator, iar delimitarea dintre aceste etape a fost o miză a evenimentului.

În cadrul congresului a fost lansată ediția în limba română a volumului „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, de José Cordeiro și David Wood, tradusă și publicată în România de Editura Niculescu.

Congresul a fost organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance.