CC Tax Advisory: Economia nu intră în interimat când politica intră în criză

București, 18 septembrie — CC Tax Advisory avertizează că România intră într‑o nouă perioadă de instabilitate politică într‑un moment economic extrem de sensibil: deficitul bugetar și inflația au început să scadă, dar industria pierde locuri de muncă, costurile de finanțare rămân ridicate, iar companiile resimt efectele cumulate ale fiscalității, consumului slab și lipsei de predictibilitate.

Datele publice arată o economie care a început să se stabilizeze după ajustarea fiscală din ultimul an, dar care nu are încă suficientă reziliență pentru a absorbi fără costuri o criză politică prelungită. Calendarul următoarelor două săptămâni este deosebit de important pentru mediul de afaceri: votul de învestitură în Parlament este aşteptat în jurul datei de 28 septembrie; fără rectificare bugetară, sistemul de sănătate rămâne fără fonduri începând cu 1 octombrie; pe 2 octombrie agenţia S&P publică evaluarea de rating a României, următorul test critic după evaluarea Fitch din iulie.

Ce s‑a (mai) reparat: în primele şapte luni din 2026, deficitul bugetar s‑a redus cu 37% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut — de la 3,99% la 2,34% din PIB. Inflaţia a scăzut de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, situându‑se pentru prima dată în peste un an sub dobânda de politică monetară a BNR. Încasările din TVA au fost cu 18,56 miliarde lei mai mari faţă de 2025.

Ce (încă) nu s‑a reparat: costul asigurării împotriva riscului de neplată al României (CDS) este de 144 puncte de bază, dublu faţă de nivelul unor economii precum Oman sau Indonezia. Randamentul obligaţiunilor în lei pe doi ani, de 6,52%, este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. La 10 septembrie, România şi‑a acoperit doar 65% din necesarul de finanţare al anului, estimat la 265 miliarde lei. În clasamentul IMD al competitivităţii, ţara a coborât 12 poziţii într‑un an, iar la capitolul eficienţa mediului de afaceri se situează pe locul 69 din 70 de economii analizate, după o cădere de 19 poziţii.

Ce este pe teren: semnele de stabilizare macroeconomică sunt însoţite de o deteriorare vizibilă a economiei productive. Din 2024 până la jumătatea anului 2026, soldul salariaţilor activi s‑a redus cu peste 185.000 de persoane. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de salariaţi, dintre care aproximativ 18.000 în industria auto. Aceste evoluţii afectează veniturile bugetare prin scăderea contribuţiilor şi încasărilor fiscale, reducerea consumului şi pun presiune asupra companiilor rămase active. Rata şomajului a urcat la 6,8% la finalul primului semestru, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracţie.

Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, declară: "Economia nu intră în interimat atunci când politica intră în criză. Salariile, TVA‑ul, contribuţiile, ratele bancare şi facturile către furnizori au termene fixe. Pentru o companie, incertitudinea politică nu este o dezbatere televizată, ci un cost care intră direct în buget, în cash‑flow şi în decizia de a investi sau de a angaja. Rectificarea bugetară şi proiectul de buget pe 2027 sunt cele două documente care vor determina atât ratingul suveran, cât şi cadrul fiscal în care vor opera companiile."