PRIMĂRIA BRAZII

PRIMĂRIA BRAZII
ADRESĂ Brazii, nr. 26 , Brazii

Despre noi

Comuna Brazii se afla situata in Sudul depresiunii Gurahont, la poalele vestice ale Magurii Ciungani si la poalele nordice ale Masivului Husu, in bazinul hidrografic al raului Sighisoara si ocupa o suprafata de cca 12000 ha. Satele care alcatuiesc aceasta comuna sunt: Brazii - sat resedinta de comuna, situat la o distanta de 111 km fata de municipiul Arad, Buceava-Soimus, Iacobini, Madrigesti si Secas.

  Populatia comunei numara la ultimul recensamant 1221 locuitori din care 99,2% erau romani, 0,7% rromi si 0,1% alte nationalitati si populatie nedeclarata.

  Alaturi de peisajele montane de o rara frumusete, comuna Brazii detine un fond turistic antropic de mare valoare. Dintre acestea se pot aminti biserica de lemn "Sfantul Mucenic Dimitrie" de la Buceava-Soimus, monument istoric si de arhitectura datat din secolulul al XVIII-lea si biserica de lemn "Sfantul Mucenic Gheorghe" de la Madrigesti.
 Pe langa agricultura, industria materialelor de constructii, industria exploatarii si prelucrarii lemnului au ponderi importante în economia comunei. Activitatile economice specifice comunei sunt:

  • mici agenti economici (mici magazine mixte)
  • mici gatere orizontale
  • mici agenti de exploatari forestiere
  • agricultura cu utilaje mecanice
  • pomicultura
  • mici activitati din domeniul confectiilor

 Teritoriul administrativ al comunei Brazii face parte din acele aşezări cu rădăcini adânci în istorie, cu urme care sunt vizibile şi astăzi, ca mărturie a existenţei şi continuităţii pe aceste meleaguri. Comuna este înconjurată de Munţii Zarandului fiind traversată de Valea Sighişoarei şi afluenţii săi, care apoi se varsă în Râul Crişul Alb. Rutier, comuna este traversată de DJ 708, pe o distanţă de 17 km, drum care face legătura între Valea Crişului şi Valea Mureşului, precum şi cele 3 drumuri comunale şi anume: DC 55 A, DC 56, DC 57.
 Ca subunităţi geomorfologice se disting: câmpia aluvială, terasele fluviatile, dealurile piemontane, zona montana. Aceste subunităţi sunt dispuse în trepte ce coboară de la sud către nord. Câmpia aluvială ocupă partea de nord a teritoriului, fiind o câmpie aluvială îngustă situată de-a lungul văii Zeldiş.

  Terasele fluviatile sunt reprezentate mai bine pe valea Zeldiş pe două nivele de terasă: 3-4 m si 10-15 m. Pe afluenţi racordarea teraselor este mai dificilă, fragmentele fiind încastrate în dealurile piemontane. Acestea din urmă păstrează unele caractere piemontane (conservarea unor resturi din vechile acumulări - uneori sub forma unui orizont continuu, alteori în raza mameloanelor menţinute pe interfluvii, textura reţelei hidrografice - prin alternanţa zonelor de convergenţă cu cele de divergenţă, prezenţa unor porţiuni din vechea suprafaţă de netezire piemontană).

Persoane din instituție

D

Dorin Cătană

Primar

T

Traian Mihai Chisu

Secretar

Date demografice și geografice

Localități în administrație

Brazii, Iacobini, Secaş, Buceava-Şoimuş, Mădrigeşti

Așezarea geografică

Teritoriul administrativ al comunei Brazii face parte din acele aşezări cu rădăcini adânci în istorie, cu urme care sunt vizibile şi astăzi, ca mărturie a existenţei şi continuităţii pe aceste meleaguri
Din punct de vedere georgrafic, comuna Brazii se află în partea de est a judeţului Arad, la o distanţă de 110 km faţă de municipiul Arad
Comuna Brazii se află în partea situată în sudul depresiunii Gurahonţ. Teritoriul administrativ al comunei Brazii aparţie Depresiunii Ţara Zarandului, mărginită la nord de Munţii Codru Moma şi la sud de Munţii Zarandului şi ocupă suprafaţa de circa 12000 ha
Ca subunităţi geomorfologice se disting: câmpia aluvială, terasele fluviaţile, dealurile piemontane, zona montană. Aceste subunităţi sunt dispuse în trepte ce coboară de la sud către nord
Câmpia aluvială ocupă partea de nord a teritoriului comunei, fiind o câmpie aluvială îngustă situată de-a lungul văii Zeldiş
Terasele fluviatile sunt reprezantate mai bine pe valea Zeldiş, pe două nivele de terasă: 3-4 m şi 10-15 m, pe afluenţi, racordarea teraselor este mai dificilă, fragmentele fiind încastrate în dealurile piemontane
Dealurile piemontane păstrează unele caractere piemontane (conservarea unor resturi din vechile acumulări, uneori sub forma unui orizont continuu, alteori în raza mameloanelor menţinute de interfluvii, textura reţelei hidrografice, prin alternanţa zonelor de convergenţă cu cele de divergenţă, prezenţa unor porţiuni din vechea suprafaţă de netezire piemontană.

Populație
1443
locuitori
Gospodării
415
case
Ferme
540
exploatații
Suprafață totală
12167,09 ha

Distribuția suprafeței

Intravilan: 201,09 ha
Extravilan: 11966 ha

Infrastructură educațională

Grădinițe: 3
Școli: 4

Evenimente și sărbători locale

Nedeie câmpenească
Hori
Expoziţii muzeale
Organizarea de evenimente culturale specifice sărbătorilor religioase (colindat, încondeiatul ouălelor)

Proiecte de investiții

În desfășurare Proiecte curente

Reabilitare Şcoala Generală cu clasele I-IV Secaş (grup social)
Modernizare DC 55A Buceava-Şoimuş 2,5 km
Modernizare DC 56 şi străzi localitatea Secaş
Asfaltare trotuare şi străzi în localitatea Mădrigeşti, Brazii, Buceava şi Iacobini
Amenajare teren sport multifuncţional de tip II Secaş
Reabilitare Şcoala Generală cu clasele I-IV Mădrigeşti (grup social)
Reabilitare Şcoala Generală cu clasele I-VIII Iacobini (grup social)
Reabilitare cămine culturale în comuna Brazii

Obiective turistice și istorie

Obiective turistice

2 Biserici în localitatea Şoimuş şi Mădrigeşti (Biserica de lemn "Sf. Mucenic Dimitrie", Biserica de lemn "Sf. Mucenic Gheorghe")
Cabane turistice şi de vânătoare
Castanul comestibil

Economie și oportunități

Activități economice și specifice zonei

Cultivarea terenului
Creşterea animalelor
Valorificarea materialului lemnos
Apicultură
Fabricarea rachiurilor

 

Agricultură
Prelucrarea lemnului
Valorificarea produselor vegetale şi animale

 

Facilități pentru investitori

Valorificare şi prelucrare material lemnos
Valorificarea pietrei de var
Valorificarea pietrei pentru ciment
Recoltarea din floră spontană a ciupercilor comestibile
Valorificarea fructelor de pădure şi castanului comestibil
Dezvoltarea agaroturismului
Valorificarea potenţialului uman existent prin înfiinţarea unor ateliere de meşteşuguri (ţesut, împletit coşuri nuiele, cusut)
Valorificarea superioară a materialului lemnos
Valorificarea produselor ecologice obţinute în gospodăriile proprii