Persoane din instituție
Gabriel Valer Zetea
Primar
Date demografice și geografice
Localități în administrație
Judeţul Maramureş este împărţit în:
2 municipii
11 oraşe
63 de comune
Așezarea geografică
Țara Maramureșului
Țara Maramureșului sau Maramureșul Istoric, o zonă de referință pentru moștenirea cultural-tradițional-istorică a României, înglobează jumătatea nordică a județutui Maramureș, numită și Maramureșul Istroric. Cultura tradițională autentică răzbate din fiecare colțișor al acestei zone, fiind reliefată în special prin arta prelucrării lemnului și portul tradițional care încă este purtat cu mândrie, dar și prin obiceiurile seculare. Muzeele, mănăstirile, bisericile de lemn aflate în patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel sau mocănița de pe Valea Vaserului sunt doar câteva dintre atracțiile acestei zone.
Țara Lăpușului
Țara Lăpușului, un mic ținut din Maramureș, înconjurat de munți și străbătut de râul Lăpuș, se află în sudul județului, remarcându-se printr-un impresionant patrimoniu cultural. Aici istoria își croiește loc în prezent prin comori arhitecturale, vestigii arheologige și legende nemuritoare, dar și prin modul de viață simplu și frumos al oamenilor. Din valorosul tezaur turistic al regiunii fac parte numeroase obiective, de la mănăstiri și biserici de lemn care sunt grăitoare pentru pacea interioară și spiritualitatea maramureșenilor, la impresionante capodopere ale naturii, precum Defileul Lăpușului sau pădurile virgine și cvasi-virgine.
Țara Codrului
Țara Codrului se întinde peste o zonă deluroasă a județului Maramureș, cu altitudini domoale, care ating cel mult 600 de metri. Specificul zonei dezvăluie un caracter relativ conservator, cu un puternic respect pentru valorile strămoșești, perpetuate cu multă grijă de la o generația la alta. Cu o însemnată tradiție a artei populară, zona păstrează și astăzi obiceiuri și ocupații străvechi, dar și numeroase gospodării tradiționale. Cele mai impunătoare și ornamentate construcții din cadrul gospodăriilor sunt șurile, acestea influențând puternic și planul de bază al șurilor din Chioar și Lăpuș.
Țara Chioarului
Valoros pol de cultură şi civilizaţie, care şi-a scris în lemn şi piatră povestea nemuritoare, Țara Chioarului este amplasată în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, distingându-se ca zonă etno-folclorică cu particularităţi aparte, dar si cu o serie de caracteritici apropiate sau comune zonei Codru, cu care se învecinează. Bisericile din lemn si piatră reprezintă unele din podoabele de preţ ale acestei destinații, reflectând destoinicia, simţul estetic și puternica identitate spirituală a oamenilor locului.
Sursa: visitmaramures.ro
Evenimente și sărbători locale
Obiective turistice și istorie
Obiective turistice
Ansamblul Memorial al Martirilor de la Moisei
Un punct de popas care constituie o comemorare a jertfei supreme a strămoșilor noștri pentru țară. La data fatidică de 14 octombrie 1944, 29 de români și-au pierdut viețile în două case de lemn de la periferia Moiseiului, sub ploaia de gloanțe a trupelor maghiare, care se aflau în retragere. Cele două case ale ororilor au devenit case memoriale în anul 1983, omagiind memoria celor care, în încercarea de a ajunge la familiile lor, au sfârșit fără a avea vreo vină. Aici se pot vedea obiecte personale și fotografii care au aparținut victimelor. Trupurile neînsuflețite ale celor care au căzut pradă gloanțelor au fost îngropate într-o groapă comună abia la două săptămâni de la tragicul episod, deasupra acesteia fiind înălțată o troiță de lemn, care a fost înlocuită mai târziu cu un ansamblu memorial realizat de către renumitul sculptor maramureșean, Vida Géza. Monumentul cuprinde două chipuri omenești și zece măști tradiționale realizate din piatră, fiecare dintre măști având o simbolistică legată de sacrificiu și izbăvire, precum și de nedreptățile și tragediile petrecute în vremea războiului.
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Nicolae din Budești Josani
Datând din anul 1643, biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Budești Josani a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1999.
Cu lungimea de 18 metri, lățimea de 8 metri și înălțimea turnului de 26 metri, construcția se remarcă drept cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul Istoric. În interiorul bisericii se regăsesc o serie de picturi și icoane atribuite lui Alexandru Ponehalschi, dar și o parte din zalele haiducului Pintea Viteazul.
Biserica de lemn Intrarea Maicii Domnului în Biserică din Bârsana
De o frumusețe aparte, biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" din Bârsana este specifică bisericilor maramureșene de mici dimensiuni, având un acoperiș dublu.
Lăcașul construit în anul 1720 a fost inițial o biserică mănăstirească, fiind transformată în biserică parohială în anul 1806, când a fost și mutată pe actualul amplasament. Pereții interiori au fost redecorați cu picturi în anul 1806. Datorită valorii sale inestimabile, biserica se regăsește, din anul 1999, pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Castelul Teleki - Muzeul Petőfi Sándor
Castelul Teleki – Muzeul Petőfi Sándor, din localitatea Coltău. Despre Castelul Teleki se crede că a fost ridicat între anii 1740 – 1760, în vremea împărătesei Maria Tereza. Cel mai renumit proprietar al impunătoarei clădiri construită în stil baroc a fost Teleki Sándor de Szék, cunoscut revoluționar și scriitor, apropiat al unor personalități ale vremii, printre care și poetul Petőfi Sándor. În perioada 1846 – 1847, renumitul poet maghiar a fost de trei ori oaspete în Castelul Teleki, cea mai importantă ședere având loc în anul 1847, când Petőfi Sándor și soția sa și-au petrecut aici luna de miere. Vizita, care s-a întins pe parcursul a mai mult de o lună de zile, a culminat cu îmbogățirea literaturii maghiare cu 24 de poezii de dragoste, opere pe care poetul le-a scris chiar pe o masă de piatră din curtea castelului. Inițial, în castel a fost amenajată o singură cameră memorială Petőfi Sándor, în anul 1960 însă, pe măsură ce colecției i s-au alăturat tot mai multe piese, aceasta a fost extinsă pe un etaj întreg. În anul 2020, clădirea monument istoric a fost inaugurată ca urmare a unui proces de reabilitare, urmând ca și materialul expozițional al muzeului să fie extins prin sprijinul Muzeului Literar Petőfi din Budapesta. Camerele muzeului își întâmpină oaspeții cu tematici care țin de istoria clădirii, de la prezentarea familiei Teleki și a evoluției castelului, la vizitele poetului Petőfi Sándor. Nu doar interiorul castelului susprinde, ci și zona exterioară, unde încă pot fi văzute cornul și masa de piatră pe care s-au născut renumitele opere ale poetului, un grup statuar care reprezintă apropiații contelui Teleki, o troiță, dar și arbori seculari.
Mănăstirea Bârsana cu hramul Soborul Sfinţilor 12 Apostoli
Ansamblul Mănăstirii Bârsana a fost ridicat în anul 1993 și cuprinde: Biserica de lemn în stil maramureșean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Prăznicarul cu trapeza, Turnul-clopotniță, Poarta maramureșeană, Monumentul funerar, troițe, lacul cu pod, alei care duc la diferite obiective și altele.
Biserica de lemn este una impunătoare, având 57 de metri înălțime, 23 de metri lungime și 12,5 metri lățime, dimensiuni care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa.
Mănăstirea Peri din Săpânța
Mănăstirea cu hramul "Sfinții Mihail și Gavril" a fost înființată în anul 1997, ansamblul fiind construit preponderent din lemn de stejar și brad.
Biserica mănăstirii surprinde prin dimensiuni, având 78 de metri înălțime, cifră care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa. Totodată, aceasta se remarcă prin arhitectura deosebită, având un pridvor în formă pentagonală, un demisol și un etaj în trei trepte. Crucea bisericii, care măsoară șapte metri înălțime, a fost placată cu patru kilograme de aur.
Mănăstirea Schimbarea la Față din Botiza
Mănăstirea cu hramul "Schimbarea la Față" din Botiza este un așezământ monahal de maici, în formă de cruce, a cărui construcție a debutat la începutul anilor \'90.
Complexul a fost ridicat din lemn de brad pe temelie de beton și prezintă un decor specific maramureșean. Deși a fost inițial acoperită cu tablă, în prezent mănăstirea are acoperișul din șindrilă. Biserica din cadrul așezământului a fost sfințită în anul 2007 și prezintă un interior frumos decorat cu scene biblice, pictate în stil neobizantin. Mănăstirea adăpostește și o icoană despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni.
Cimitirul Vesel
Unul dintre cele mai renumite obiective turistice ale Maramureșului, Cimitirul Vesel reprezintă un loc unic în lume, care aruncă un crâmpei de optimism asupra percepției morții.
Specificitatea cimitirului este dată de rodul muncii de-o viață a meșterului Stan Ioan Pătraș, din ale cărui mâini s-au născut adevărate opera de artă. Aproximativ 800 de cruci, viu colorate și atent sculptate întregesc patrimoniul acestui obiectiv. Dincolo de culori și basoreliefuri, crucile mai surprind prin epitafurile care descriu, uneori într-un registru hazliu, evenimente din viața defuncților.
