De la Directivă la Regulament: schimbarea majoră în achizițiile publice

De la Directivă la Regulament: schimbarea majoră în achizițiile publice
Directivă vs Regulament: de ce schimbarea este majoră

Directivă vs Regulament: de ce schimbarea este majoră

Diferența dintre cele două instrumente este stabilită chiar de tratatele UE. Art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede:

„Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele.”

Pe înțelesul tuturor: directiva spune „ce” trebuie obținut, regulamentul spune și „cum”. Din 2016 încoace, România a transpus Directiva 2014/24/UE prin Legea nr. 98/2016, Directiva 2014/25/UE prin Legea nr. 99/2016 și Directiva 2014/23/UE prin Legea nr. 100/2016. Cu un regulament, acest pas intermediar dispare pentru achizițiile peste pragurile europene.

CriteriuSistemul actual (Directive 2014)Sistemul propus (Regulament)
Sursa regulilorLegea 98/2016, 99/2016, 100/2016 + HG 395/2016Textul european, direct
Transpunere naționalăObligatorieNu mai este necesară
Uniformitate în UE27 de variante naționaleUn singur set de reguli
Proceduri5 proceduri de bază (+ negociere fără publicare)3 proceduri: deschisă, dinamică, de inovare (+ atribuire directă)
Criteriu de atribuirePrețul cel mai scăzut sau raport calitate-preț, la alegereRaport calitate-preț (BPQR) ca regulă; calitate de min. 30%
Preferință europeanăNu există cadru generalCadru orizontal nou, opțional pentru autorități
Achiziții sub praguriReglementate naționalRămân, în principiu, reglementate național
InterpretarePrin lege națională + CJUEDirect prin CJUE, aplicare uniformă

Ce rămâne neschimbat: principiile fundamentale — nediscriminare, tratament egal, transparență, proporționalitate, recunoaștere reciprocă — enumerate azi la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, vin tot din dreptul UE și vor continua să guverneze orice procedură.

Unde suntem acum: calendarul reformei

Propunerea Comisiei a fost adoptată pe 9 septembrie 2026 și intră acum în procedura legislativă ordinară (Parlamentul European + Consiliul UE). Analizele de specialitate estimează că negocierile nu se vor încheia înainte de finalul lui 2027, iar regulamentul s-ar aplica la doi ani după intrarea în vigoare. Realist, noile reguli devin obligatorii nu mai devreme de 2029–2030.

EtapăDataCe înseamnă
Evaluarea directivelor din 2014octombrie 2025Comisia constată reguli prea complexe și prea axate pe preț
Consultare publicăînchisă la 26 ianuarie 2026Contribuții de la autorități și firme
Propunerea COM(2026) 5909 septembrie 2026Textul oficial, publicat pe EUR-Lex
Negocieri Parlament–Consiliu2026–2027Textul se poate modifica substanțial
Intrare în vigoare (estimat)cel mai devreme 2028Publicare în Jurnalul Oficial al UE
Aplicare efectivă (estimat)cca. 2 ani după intrarea în vigoareLegea 98/2016 se aplică până atunci

Excepție importantă: contractele de apărare și securitate (Directiva 2009/81/CE) rămân în afara noului regulament și urmează o reformă separată.

Impactul asupra autorităților contractante (primării, consilii județene, instituții)

Pentru primării, schimbarea principală este de mentalitate: de la „cel mai mic preț” la „cea mai bună valoare pentru banul public”. Concret, propunerea aduce șase schimbări cu efect direct:

  1. Proceduri mai puține, dar mai flexibile. Cele cinci proceduri actuale devin trei: deschisă, dinamică și de inovare. Procedurile deschise și dinamice pot fi folosite cu sau fără criterii de selecție și cu sau fără negociere, la alegerea autorității, anunțată de la început.
  2. Calitatea devine obligatorie în evaluare. Raportul calitate-preț (BPQR) devine metoda implicită. Criteriile de calitate trebuie să valoreze minimum 30% din punctaj și minimum 50% la contractele cu forță de muncă intensivă (ex. curățenie, pază, întreținere). Derogările sunt posibile doar dacă autoritatea demonstrează că asigură calitatea prin alte mijloace (specificații tehnice, condiții de execuție).
  3. Documentația de atribuire devine instrument strategic. Se încurajează costul pe ciclul de viață (inclusiv costurile de mediu), criteriile verzi, sociale și de inovare.
  4. Preferința europeană — o opțiune nouă. Autoritatea poate limita participarea la operatori din UE sau din țări „acoperite” de acorduri, poate cere origine UE pentru bunuri ori poate respinge oferte cu sub 50% din valoare de origine UE/acoperită. Comisia va pune la dispoziție un instrument online pentru verificare.
  5. Securitate și reziliență. Entitățile critice (ex. apă, energie, transport) pot cere diversificarea furnizorilor, planuri de continuitate și stocuri.
  6. Digitalizare la nivel european. O piață digitală a UE va conecta platformele naționale (în România, SEAP/SICAP), cu verificări automate de eligibilitate și principiul „o singură dată” pentru documente.
Activitate în primărieAzi (Legea 98/2016)Mâine (Regulament)
Alegerea proceduriiLicitație deschisă, restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv, parteneriat pentru inovareDeschisă, dinamică sau de inovare
Criteriul de atribuireFrecvent „prețul cel mai scăzut”Raport calitate-preț, calitate ≥30%
Cerința de cifră de afaceriLimitată la de 2 ori valoarea estimată (art. 172 Legea 98/2016)Plafonată, de regulă, la 50% din valoarea anuală estimată
Experiență similară în sectorul publicSe cere frecventInterzisă, cu excepția situațiilor justificate
Verificarea documentelorDUAE + documente în SEAPVerificări automate prin piața digitală UE

Ce trebuie reținut: achizițiile sub pragurile europene (inclusiv achiziția directă) rămân, în principiu, reglementate de legea națională. Dar regulile peste praguri vor influența inevitabil și practica de sub praguri.

Impactul asupra operatorilor economici

Pentru firme, vestea bună este predictibilitatea: aceleași reguli în București, Viena sau Lisabona. Vestea care cere pregătire este că prețul mic nu mai garantează câștigul.

Oportunități:

  • Acces mai ușor pentru IMM-uri și firme noi: cifra de afaceri minimă plafonată, de regulă, la 50% din valoarea anuală estimată; cerința de experiență anterioară în sectorul public devine, în principiu, inadmisibilă.
  • Licitații transfrontaliere mai simple: o piață digitală UE care leagă platformele naționale, cu depunerea informațiilor o singură dată.
  • Procedura de inovare: cercetare-dezvoltare și achiziția soluției rezultate într-un singur proces; drepturile de proprietate intelectuală rămân, de regulă, la firma inovatoare.
  • Avantaj pentru furnizorii europeni acolo unde autoritatea aplică preferința europeană.

Riscuri și obligații noi:

  • Motive noi de excludere obligatorie: infracțiuni de mediu, încălcarea sancțiunilor internaționale ale UE, fraudarea instrumentelor de plată fără numerar.
  • Fără „self-cleaning” pentru excluderile obligatorii. Măsurile de reabilitare (azi, art. 171 din Legea nr. 98/2016) ar rămâne disponibile doar pentru motivele de excludere facultative.
  • Verificarea originii și a lanțului de aprovizionare: subcontractanții și componentele contează; o filială în UE nu rezolvă automat problema originii.
  • Furnizorii de tehnologie desemnați „cu risc ridicat” în materie de securitate cibernetică ar fi excluși obligatoriu.
Element al oferteiCe contează aziCe va conta mâine
PrețulAdesea decisivImportant, dar max. 70% din punctaj
Propunerea tehnicăConformitateCalitate demonstrabilă, punctată
SustenabilitateRar punctatăCriteriu de calitate frecvent
Lanțul de aprovizionarePuțin verificatOrigine UE / țară acoperită, reziliență
Echipa propusăCerință de calificarePoate deveni criteriu de atribuire

Ce puteți face de acum: listă de pregătire

Nu trebuie schimbat nimic în procedurile de azi — Legea nr. 98/2016 rămâne obligatorie. Dar cine începe pregătirea acum va avea un avantaj clar.

Pentru autoritățile contractante:

  • ☐ Analizați câte proceduri din ultimii 2 ani au folosit „prețul cel mai scăzut” și unde ar fi avut sens calitatea.
  • ☐ Construiți o bibliotecă de factori de evaluare a calității (tehnic, mediu, social, echipă).
  • ☐ Revizuiți cerințele de calificare: cifră de afaceri și experiență similară proporționale.
  • ☐ Instruiți echipa pe criterii verzi (DNSH) și costul pe ciclul de viață.
  • ☐ Identificați contractele în care preferința europeană sau reziliența furnizorului ar conta.
  • ☐ Urmăriți poziția ANAP și a Guvernului în negocierile de la Bruxelles.

Pentru operatorii economici:

  • ☐ Documentați calitatea: certificări, indicatori de performanță, referințe verificabile.
  • ☐ Cartografiați lanțul de aprovizionare: originea bunurilor și a subcontractanților.
  • ☐ Verificați conformitatea cu sancțiunile UE și legislația de mediu.
  • ☐ Pregătiți argumente de sustenabilitate și cost pe ciclul de viață.
  • ☐ Explorați licitații din alte state membre.

Întrebări frecvente

Ce este Regulamentul UE privind achizițiile publice? Este propunerea Comisiei Europene COM(2026) 590 din 9 septembrie 2026, numită și „Public Procurement Act”. Ea înlocuiește Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE cu un singur regulament aplicabil direct în toate statele membre.

Se abrogă Legea nr. 98/2016? Nu acum. Legea nr. 98/2016 rămâne în vigoare până la aplicarea regulamentului. Ulterior, legislația națională va trebui adaptată, mai ales pentru achizițiile sub praguri și pentru aspectele procedurale naționale.

Când se aplică noile reguli? Negocierile sunt estimate până la finalul lui 2027, iar aplicarea la doi ani după intrarea în vigoare. Realist, cel mai devreme în 2029–2030.

Mai poate o primărie atribui un contract doar pe criteriul prețului? Ca regulă, nu. Raportul calitate-preț devine implicit, cu calitate de minimum 30%. Derogarea este posibilă dacă autoritatea demonstrează că asigură calitatea prin specificații tehnice sau condiții de execuție.

Este obligatorie preferința europeană? În general, nu — este o opțiune pentru autoritate. Comisia poate însă, prin acte delegate, să o facă obligatorie în anumite sectoare strategice.

Ce se întâmplă cu achiziția directă? Achizițiile sub pragurile europene rămân, în principiu, reglementate național. Atribuirea directă fără competiție se păstrează în regulament doar pentru situații speciale (furnizor unic, urgență).

Cum pot afla detalii aplicate pe cazul instituției mele? Urmăriți comunicările ANAP și participați la evenimente de specialitate, precum conferința din 19 noiembrie 2026 prezentată mai jos.

Aflați informațiile de la prima mână: conferința din 19 noiembrie 2026

Cei care vor să înțeleagă direct de la specialiști ce înseamnă trecerea de la directivă la regulament sunt invitați la Conferința Națională a Experților în Achiziții Publice și Sectoriale, organizată de A.N.C.I.A. TRAINING.

DetaliuInformație
Data19 noiembrie 2026, orele 09:00–17:30
LocațiaCentrul de Conferințe Hotel Novotel, București
Locurimaximum 100 de participanți
Taxa640 lei + TVA / participant (a 5-a persoană din aceeași instituție participă gratuit)
Includemapă, suport de curs, prelegeri, două coffee break-uri și prânz

Teme principale: viziunea ANAP 2026–2027 (Ionel Stoica, Secretar General ANAP); un singur Regulament și mai multă flexibilitate în negociere; de la preț la valoare — BPQR și criteriile de calitate de minimum 30%; „Buy European” și preferința europeană; achiziții verzi DNSH; eForms și verificarea ex-ante ANAP; contestații la CNSC și în fața Curților de Apel.

Înscriere: completați formularul de înscriere și trimiteți-l pe e-mail sau fax. A.N.C.I.A. TRAINING se regăsește în catalogul SEAP, cod CPV 80530000-8 – Servicii de formare.

Date de contact

A.N.C.I.A. TRAINING

  • Adresă: București, Str. Negustori nr. 23–25
  • Telefon: 0723 242 062 | 031 405 3971 (și fax)
  • E-mail: office@ancia.ro | office.ancia@gmail.com
  • Web: www.ancia.ro
  • Coordonator eveniment: Ionuț Gagiu – 0723 242 062
  • CUI 39516903 | J40/8803/2018
Distribuie: