Sondaj APSAP: aproape 7 din 10 bugetari nu văd rezultate clare ale banilor publici cheltuiți

Aproape 7 din 10 angajați ai statului nu observă rezultate clare ale banilor publici cheltuiți sau consideră că schimbările sunt sub așteptări. Doar 30,1% confirmă îmbunătățiri concrete în instituțiile în care lucrează. Sondajul Centrului de Formare APSAP, realizat pe 2.169 de respondenți, arată sursele percepute ale risipei: contracte de consultanță cu valoare discutabilă, posturi fără o utilitate clară și platforme informatice prost concepute.

Investiții făcute, rezultate insuficiente pentru 66% dintre respondenți

42,7% dintre angajații consultați au observat schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu observă niciun rezultat vizibil. Împreună, aceste două categorii cumulează 66%. Alți 3,9% afirmă că există investiții, dar acestea avantajează instituția în mod inegal.

„Este îngrijorător că o parte semnificativă dintre angajații statului nu observă rezultate concrete ale investițiilor publice, nici în instituțiile în care lucrează. Diferențele dintre categorii indică o percepție variabilă a impactului, însă problema de fond rămâne aceeași: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să achiziționeze echipamente sau să finalizeze proiecte; aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără a rezolva problemele pentru care au fost alocați.”

Bogdan‑Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP

Unde văd angajații risipa banilor publici

Respondenții au putut selecta maximum două variante. Procentele indică ponderea celor care au selectat fiecare categorie:

• 30,6%: contracte de consultanță sau servicii externe cu valoare discutabilă;
• 29,3%: structuri sau posturi fără o utilitate clară;
• 28,8%: aplicații software și platforme informatice prost concepute;
• 22,7%: echipamente sau dotări cu utilitate redusă;
• 21,8%: cheltuieli administrative disproporționate;
• 18,6%: proiecte de modernizare cu impact preponderent de imagine.

Există diferențe notabile între categoriile de angajați. Consultanța este menționată de 31,6% dintre cei cu studii superioare și de 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale. Echipamentele cu utilitate redusă sunt semnalate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale, față de 21,8% dintre cei cu studii superioare.

Proiecte făcute pentru a cheltui fondurile alocate

50,3% dintre respondenți consideră că proiectele care generează achiziții inutile — menite să justifice utilizarea fondurilor alocate — apar în sectorul public în mare măsură (37,4%) sau în foarte mare măsură (12,9%). Alți 38,1% spun că fenomenul apare în mică măsură, iar 11,6% consideră că nu există deloc.

Percepția despre propria instituție este mai puțin critică: 54,4% nu au observat achiziții efectuate doar pentru bifarea indicatorilor de proiect; 22,2% le-au întâlnit rar; 17,5% ocazional și 5,9% frecvent. Așadar, percepția asupra întregului sector public este, în ansamblu, mai critică decât experiența directă raportată despre propriul loc de muncă.

Modernizări de fațadă în propria instituție

60,8% dintre participanți afirmă că proiectele care arată bine în prezentări, dar nu produc efecte concrete, apar cel puțin ocazional în instituția lor: 39,2% le întâlnesc ocazional, 16,1% des și 5,5% foarte des.

La o întrebare separată, privind cheltuirea banilor pentru imagine sau aparența de modernizare în detrimentul nevoilor reale, 30,5% răspund că acest lucru se întâmplă ocazional, 23,5% des și 8,7% foarte des.

Fondurile europene: 46,9% nu au simțit un beneficiu profesional direct

Aproape jumătate dintre respondenți (46,9%) nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct ca urmare a utilizării fondurilor europene. Procentele variază după nivelul veniturilor: 52,4% în rândul celor cu venituri sub 5.000 de lei, comparativ cu 36,5% pentru cei cu venituri de peste 9.000 de lei.

Referitor la beneficiile personale, 42% nu au observat avantaje concrete, 21,7% au identificat beneficii parțiale, fără impact direct sau constant, iar 11,8% declară că au beneficiat personal și direct prin proiecte, burse sau finanțări.

„Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administrației publice, însă aproape jumătate dintre angajații statului afirmă că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct. Acesta este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficiența investițiilor și despre modul în care sunt folosiți acești bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene și să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă în activitatea de zi cu zi a instituțiilor. Desigur, nu toate investițiile trebuie să aducă beneficii imediate angajaților, însă este esențial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază și în ce măsură banii cheltuiți au contribuit la îmbunătățirea serviciilor publice.”

Bogdan‑Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP

Ce merită verificat într-o primărie înainte de următoarea investiție

Conducerea unei instituții locale poate folosi rezultatele sondajului pentru a formula întrebări practice: ce problemă rezolvă achiziția propusă; cine va folosi efectiv dotarea; cum va fi măsurată îmbunătățirea. O platformă nouă poate fi evaluată prin reducerea timpului necesar soluționării unei cereri, iar investițiile într‑un sediu prin condițiile de lucru și accesul cetățenilor la servicii. Consultarea angajaților care vor utiliza noile dotări ajută la definirea reală a nevoilor înainte de achiziție.

Despre sondaj: 2.169 de răspunsuri complete, colectate de Centrul de Formare APSAP între 19 martie și 28 mai 2026, de la angajați din sectorul public din România. Procentele provin din răspunsurile brute, fără ponderări sau extrapolări. Rezultatele reflectă percepțiile participanților; articolul nu prezintă un eșantion separat pentru primării.

Sursa datelor și a graficelor: Fundația Centrul de Formare APSAP. Citește articolul original și detaliile sondajului.

Pentru profesioniștii care pregătesc proiecte cu finanțare europeană, APSAP oferă programe de pregătire pentru identificarea oportunităților de finanțare și elaborarea cererilor. Vezi programa cursului Expert Accesare Fonduri Europene și condițiile de înscriere.