Public Procurement Act: cum se pregătesc primăriile pentru noile reguli europene de achiziții publice

Public Procurement Act: cum se pregătesc primăriile pentru noile reguli europene de achiziții publice
Comisia Europeană pregătește Public Procurement Act, o reformă care poate schimba regulile aplicate de autoritățile contractante, criteriile de atribuire, digitalizarea procedurilor și raportarea la Legile nr. 98, 99 și 100/2016.

Comisia Europeană pregătește Public Procurement Act, o reformă care poate schimba regulile aplicate de autoritățile contractante, criteriile de atribuire, digitalizarea procedurilor și raportarea la Legile nr. 98, 99 și 100/2016.

Comisia Europeană urmează să publice la 9 septembrie 2026 propunerea legislativă denumită Public Procurement Act. Inițiativa vizează piața europeană a achizițiilor publice, estimată la aproximativ 2,6 trilioane de euro anual, adică aproape 15% din produsul intern brut al Uniunii Europene.

Pentru primării și celelalte autorități contractante din România, reforma poate aduce cea mai amplă schimbare a regulilor europene de achiziții publice de la adoptarea directivelor din 2014.

La data publicării acestei analize, propunerea legislativă nu există încă în formă oficială. Sunt confirmate inițiativa, data anunțată pentru prezentare și principalele direcții urmărite de Comisia Europeană. Forma juridică finală, articolele, pragurile, excepțiile și calendarul de aplicare vor putea fi analizate numai după publicarea propunerii.

De ce sunt schimbate regulile europene

Cadrul actual este construit în jurul Directivei 2014/24/UE privind achizițiile publice, Directivei 2014/25/UE privind achizițiile sectoriale și Directivei 2014/23/UE privind concesiunile.

Evaluarea realizată de serviciile Comisiei Europene arată că obiectivul simplificării nu a fost atins în măsura așteptată. Potrivit documentului SWD(2025) 332:

  • 54,1% dintre respondenți consideră că regulile nu au devenit mai simple;
  • 69% dintre autoritățile locale și regionale reclamă o complexitate suplimentară produsă de suprareglementarea națională;
  • durata medie a fazei de atribuire a crescut de la 58 la 62 de zile;
  • numărul mediu de oferte primite într-o procedură a scăzut de la 5,4 la 3,4;
  • întreprinderile mici și mijlocii câștigă 71% dintre contracte, dar numai 55% din valoarea totală atribuită.

Peste directivele din 2014 s-au adăugat cel puțin 44 de acte sectoriale care introduc propriile cerințe de achiziție. Rezultatul este un sistem fragmentat, dificil de aplicat și interpretat inclusiv de autoritățile contractante cu experiență.

Ce direcții sunt confirmate

Documentele oficiale ale instituțiilor europene indică mai multe obiective care vor sta la baza reformei:

  • simplificarea și accelerarea procedurilor;
  • eliminarea suprapunerilor dintre directive și actele sectoriale;
  • reutilizarea datelor și documentelor deja depuse de operatorii economici;
  • acces mai bun la contractele publice pentru întreprinderile mici și mijlocii;
  • folosirea criteriilor de mediu, sociale, de inovare și de reziliență;
  • criterii privind originea sau producția europeană în anumite domenii strategice;
  • interoperabilitatea platformelor naționale cu viitoarele sisteme digitale europene.

Detaliile privind criteriile „Made in Europe” nu sunt încă stabilite oficial. Nu se cunosc sectoarele, pragurile valorice, excepțiile, documentele prin care va fi demonstrată originea europeană și nici dacă aceste criterii vor fi obligatorii în toate situațiile.

Regulament sau directivă: diferența care contează pentru România

Forma juridică a Public Procurement Act nu este încă stabilită oficial. Un proiect neoficial apărut în presa juridică europeană indică varianta unui regulament unic, dar acest document nu trebuie tratat ca propunere oficială.

Diferența este majoră. O directivă europeană trebuie transpusă prin legislația fiecărui stat membru. Un regulament se aplică direct și este obligatoriu în toate elementele sale, fără o lege națională de transpunere.

Dacă Public Procurement Act va fi adoptat sub forma unui regulament, autoritățile contractante din România vor trebui să lucreze direct cu actul european. Legile nr. 98/2016, nr. 99/2016 și nr. 100/2016 ar mai putea reglementa numai aspectele pe care regulamentul le lasă în competența statelor membre.

Achizițiile situate sub pragurile europene, organizarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și a autorităților contractante, sancțiunile naționale permise și funcționarea tehnică a SEAP pot rămâne în sfera reglementării românești.

Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac rămâne, cel puțin în stadiul actual, în afara reformei anunțate.

Ce se poate schimba în activitatea primăriilor

Achiziția publică nu va mai fi analizată exclusiv prin raportare la preț și la respectarea formală a procedurii. Autoritățile contractante vor trebui să urmărească tot mai frecvent obiective privind protecția mediului, impactul social, inovarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare și securitatea economică.

Digitalizarea va avea un rol central. Principiul european al depunerii o singură dată presupune ca operatorul economic să nu mai prezinte repetat date și documente pe care o administrație publică le deține deja. Aplicarea acestui principiu va necesita interoperabilitate între sistemele naționale și europene și adaptarea SEAP.

Autoritățile contractante nu trebuie să își rescrie acum procedurile interne pe baza unui proiect care nu a fost publicat. Pregătirea poate începe însă prin:

  • identificarea obligațiilor care provin direct din dreptul european;
  • separarea acestora de cerințele introduse exclusiv prin legislația românească;
  • inventarierea criteriilor strategice deja prevăzute în regulamentele sectoriale;
  • verificarea modului în care instituția tratează operatorii economici din state terțe;
  • pregătirea personalului pentru lucrul direct cu actele și jurisprudența Uniunii Europene;
  • urmărirea propunerii oficiale care urmează să fie publicată la 9 septembrie 2026.

Analiza APSAP separă informațiile confirmate de scenariile neoficiale

Centrul de Formare APSAP a realizat o analiză juridică a inițiativei Public Procurement Act folosind documentele Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene, EUR-Lex și Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Materialul explică diferența dintre directivă și regulament, efectele posibile asupra legislației românești, criteriile europene de preferință, jurisprudența privind operatorii din state terțe, digitalizarea procedurilor și măsurile prin care autoritățile contractante și companiile se pot pregăti.

Citiți analiza integrală despre Public Procurement Act și reforma achizițiilor publice din Uniunea Europeană, semnată de Bogdan-Costin FÂRȘIROTU.


Autor: Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, Fondator și Președinte al Fundației Centrul de Formare APSAP
Sursa: Centrul de Formare APSAP
Data publicării analizei originale: 27 august 2026

Distribuie: