Planuri de înverzire urbană pentru orașele cu peste 20.000 de locuitori

Adoptarea Legii nr. 184/2026, promulgată la 28 august 2026, marchează un pas important pentru administrațiile locale din România în domeniul planificării infrastructurii verzi urbane. Prin noul cadru național privind biodiversitatea, elaborarea planurilor de înverzire urbană pentru localitățile cu peste 20.000 de locuitori este introdusă ca direcție clară de acțiune pentru perioada 2026–2030, cu implicarea autorităților publice locale, alături de ministerele de resort.

Această evoluție este importantă deoarece mută accentul de la intervenții punctuale – plantări izolate, amenajări dispersate sau proiecte fără o viziune comună – către o abordare strategică, integrată și etapizată. Cu alte cuvinte, orașele sunt chemate să gândească verdele urban nu doar ca decor sau ca obligație administrativă, ci ca infrastructură esențială pentru sănătatea populației, adaptarea la schimbările climatice, reducerea poluării și creșterea calității vieții.

Ce sunt planurile de înverzire urbană?

Planurile de înverzire urbană sunt documente strategice prin care o localitate își analizează resursele verzi existente și stabilește o direcție clară pentru dezvoltarea, conectarea, protejarea și extinderea infrastructurii verzi pe termen mediu și lung.

Aceste planuri pot include, în mod obișnuit:

• analiza spațiilor verzi existente și a distribuției lor în teritoriu;
• identificarea cartierelor deficitare în spații verzi;
• evaluarea aliniamentelor stradale, coridoarelor verzi și conexiunilor verde-albastre;
• stabilirea unor obiective privind creșterea accesului populației la spații verzi de calitate;
• măsuri pentru protecția arborilor, extinderea coronamentului și reducerea insulei de căldură urbană;
• identificarea terenurilor degradate sau subutilizate ce pot fi transformate în spații verzi;
• prioritizarea proiectelor și etapizarea investițiilor;
• integrarea soluțiilor bazate pe natură în politicile locale de urbanism și dezvoltare.

Un plan de înverzire urbană nu se confundă cu registrul local al spațiilor verzi. Dacă registrul are rol de evidență, planul are rol strategic: el arată cum trebuie să evolueze rețeaua verde a orașului și ce măsuri sunt necesare pentru ca această evoluție să se producă în mod coerent.

De ce sunt importante pentru administrațiile locale?

Orașele din România se confruntă tot mai mult cu efectele schimbărilor climatice, cu suprafețe construite în continuă expansiune, cu scăderea confortului urban în sezonul cald și cu nevoia de a gestiona mai bine relația dintre dezvoltare și mediu. În acest context, planurile de înverzire urbană devin instrumente esențiale pentru administrațiile locale.

Ele ajută primăriile să răspundă la întrebări concrete:

• unde lipsesc spațiile verzi și unde trebuie create cu prioritate;
• ce terenuri pot fi transformate în zone verzi utile comunității;
• cum pot fi conectate parcurile, scuarurile, aliniamentele și coridoarele ecologice;
• cum pot fi prioritizate investițiile;
• cum poate fi fundamentată accesarea de fonduri;
• cum poate fi integrată infrastructura verde în PUG, PUZ, proiecte urbane și politici climatice.

Pe scurt, planurile de înverzire urbană transformă verdele dintr-o temă secundară într-o componentă strategică a dezvoltării urbane.

Cum se pot finanța?

Un aspect foarte important este că astfel de documente și măsuri nu trebuie privite exclusiv ca o cheltuială, ci ca o investiție în reziliența și atractivitatea orașului. În noul cadru național sunt indicate surse de finanțare precum:

• surse naționale;
• surse europene;
• Fondul pentru Mediu.

În practică, administrațiile locale pot urmări oportunități de finanțare prin programe europene, fonduri structurale, programe naționale de mediu și dezvoltare urbană, precum și prin alte linii dedicate adaptării climatice, biodiversității și soluțiilor bazate pe natură.

Un avantaj major al existenței unui plan de înverzire urbană este că primăria poate justifica mai bine investițiile, poate prioritiza proiectele mature și poate pregăti din timp aplicații pentru finanțare. Cu alte cuvinte, planul devine nu doar un document strategic, ci și un instrument de atragere a resurselor financiare.

Brașov – un proiect de pionierat în România

Înainte ca această direcție să fie consacrată în noul cadru legal, un prim astfel de document a fost deja finalizat în România de Umbrela Verde Studio: Strategia de infrastructură verde a municipiului Brașov 2024–2043.

Acest proiect poate fi considerat un exemplu de pionierat în domeniul planificării infrastructurii verzi urbane. Strategia a fost elaborată pentru a oferi municipiului Brașov o viziune integrată, pe termen lung, privind dezvoltarea și managementul rețelei verzi urbane, în strânsă legătură cu nevoile de adaptare climatică, biodiversitate, sănătate urbană și calitate a vieții.

Strategia de infrastructură verde a municipiului Brașov 2024–2043 a urmărit:

• analiza sistemului de spații verzi la scară municipală;
• identificarea disfuncționalităților și a dezechilibrelor teritoriale;
• propunerea unei rețele verzi coerente, conectate și funcționale;
• formularea unor direcții de acțiune și proiecte prioritare;
• definirea unor măsuri etapizate pe termen scurt, mediu și lung;
• corelarea politicilor de mediu cu cele de urbanism și dezvoltare locală.

Prin conținutul și structura sa, strategia de la Brașov anticipează foarte bine logica actuală a planurilor de înverzire urbană și demonstrează că administrațiile locale din România pot beneficia de astfel de instrumente încă de acum, nu doar în perspectiva unei obligații sau a unor finanțări viitoare.

Echipa de elaborare

Strategia de infrastructură verde a municipiului Brașov 2024–2043 a fost elaborată de echipa formată din: Vladimir Boc, Christian Voinescu, Ana Vița, Anca Strugariu, Bogdan Mihalache, Iustina Tudor.

Acest proiect confirmă faptul că expertiza profesională în peisagistică, infrastructură verde, conservarea biodiversității, GIS, planificare urbană poate genera documente strategice solide, utile și perfect aliniate cu direcțiile europene și naționale actuale.

Ce înseamnă acest lucru pentru primării?

Pentru primăriile orașelor cu peste 20.000 de locuitori, mesajul este clar: planificarea înverzirii urbane devine o temă care trebuie abordată strategic, din timp și profesionist. Nu mai este suficientă o abordare punctuală, bazată exclusiv pe intervenții izolate. Este nevoie de documente de viziune, analize teritoriale, proiecte prioritare și mecanisme clare de implementare.

În acest context, elaborarea unui plan de înverzire urbană poate aduce multiple beneficii unei administrații locale:

• clarifică direcția de dezvoltare a infrastructurii verzi;
• oferă bază tehnică pentru politici și investiții;
• crește capacitatea de atragere a fondurilor;
• susține integrarea soluțiilor bazate pe natură în planificarea urbană;
• contribuie la creșterea rezilienței climatice și a calității vieții.

Într-un context legislativ și financiar în schimbare, administrațiile locale care se pregătesc din timp vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma această direcție strategică în proiecte reale, benefice pentru comunitate.