Digitalizarea fără iluzii, ce înseamnă AI pentru primării
Un expert în securitate AI care avertizează asupra vendorilor care vând iluzii, un primar care recunoaște fără ezitare că „unii funcționari publici ar trebui înlocuiți de AI", un alt primar care nu poate angaja personal la salarii de 2.500 de lei și un al treilea care i-a învățat personal pe fiecare angajat să folosească ChatGPT. Panelul despre guvernanță locală inteligentă de la Digital Innovation Summit Bucharest, moderat cu precizie și ritm de George Cristian Turcu de la Ghidul Primăriilor, a fost cel mai viu, cel mai sincer și cel mai relevant moment al conferinței pentru oricine lucrează în sau cu administrația publică din România.
Trei întrebări pe care orice primar trebuie să le pună vendorului de AI
Luca Sambucci, expert în securitate AI și fondator al Noctif Security, a deschis panelul cu un avertisment adresat direct primarilor din sală: AI vine spre comunitățile locale, iar primăriile trebuie să învețe să pună întrebările corecte înainte de a semna contracte. Nu întrebări despre funcționalități spectaculoase sau demonstrații impresionante, ci întrebări fundamentale despre ceea ce se întâmplă cu datele cetățenilor lor.
„Cele trei lucruri importante pe care trebuie să le aflați de la un vendor AI: Primul - rezidența datelor. Unde stă data cetățenilor? Nu vreți ca cetățenii, un an mai târziu, să descopere că ChatGPT știe lucruri despre ei pe care nu ar trebui să le știe — dacă și-au plătit taxele sau câte violări de trafic au. Al doilea - transparența. Are într-adevăr un AI? Am văzut companii mici care promovează AI-ul nostru, dar de fapt trimit datele la San Francisco pentru procesare. Al treilea - portabilitatea datelor. Startup-urile de AI mor. Ce faceți cu tot backlog-ul?"
— Luca Sambucci, AI Security Expert și fondator Noctif Security
Avertismentul lui Sambucci este unul pe care administrația publică românească îl aude prea rar. În entuziasmul adopției digitale, în graba de a accesa fonduri europene pentru digitalizare, mulți factori de decizie locali riscă să semneze contracte fără a înțelege pe deplin ce se întâmplă cu datele cetățenilor lor. O companie cu zece angajați care promite „AI revoluționar" poate, în realitate, să nu facă altceva decât să trimită datele primăriei către serverele OpenAI din San Francisco. Iar dacă acel startup dispare peste doi ani — ceea ce se întâmplă frecvent în industrie — primăria rămâne fără acces la propriile date și la istoricul interacțiunilor.
„Unii funcționari publici ar trebui înlocuiți de AI"
Ionuț Puchianu, primarul municipiului Galați, a adus în panel energia directă și nefiltrată pe care moldovenii o au în ADN. Recunoașterea sa că „unii funcționari publici nu doar că ar putea, dar trebuie înlocuiți de AI" a provocat zâmbete în sală, dar mesajul era serios. Puchianu vorbește din experiența celor trei mandate în care a văzut cum interfața dintre cetățean și instituție eșuează adesea nu din cauze sistemice, ci din cauze umane: nerăbdare, rutină, oboseală, lipsă de empatie.
Dar primarul Galațiului a adus și o nuanță pe care entuziaștii tehnologici o neglijează de regulă. Dacă cetățenii încep să interacționeze cu AI-ul primăriei înainte de a veni fizic la ghișeu, ei vor sosi cu așteptări formate de răspunsurile inteligenței artificiale — așteptări care pot să nu corespundă legislației reale. Un cetățean care a primit de la chatbot-ul primăriei un „model de rezolvare a problemei" bazat pe logică generală, dar care nu ține cont de specificul legislativ local, va fi și mai frustrat când funcționarul uman îi va spune că lucrurile nu stau chiar așa.
„E posibil ca acest AI să dea niște răspunsuri bine informate sau mai puțin bine informate, care să creeze în ochii cetățeanului o certitudine. Iar atunci când vine la primărie și stă de vorbă cu funcționarul, la nivelul legislației pot exista necorelări. Și s-ar putea să vedeți o frustrare și mai mare. Iar cetățeanul, ce să vezi, cel mai probabil va da vina nu pe AI — că nu are cum să se certe cu el — dar cu siguranță de vină va fi cel de la primărie și, nu în ultimul rând, primarul."
— Ionuț Puchianu, primarul municipiului Galați
Este o observație cu implicații profunde pentru strategia de digitalizare. AI-ul nu funcționează în vid — funcționează într-un ecosistem de așteptări, percepții și frustrări preexistente. Iar administrația publică românească operează deja pe un fond de neîncredere și nemulțumire pe care tehnologia poate, paradoxal, să îl amplifice în loc să îl diminueze.
Slatina: AI-ul local, deficitul de personal și salariile de 2.500 de lei
Mario De Mezzo, primarul municipiului Slatina, a adus în discuție un proiect concret: dezvoltarea, în parteneriat cu un grup de cercetători, a unui AI local care să fie „hrănit" cu documentele de stare civilă ale municipiului și care să poată completa automat formularele pe baza scanării buletinului cetățeanului. Este exact tipul de aplicație practică, locală, cu impact direct asupra experienței cetățeanului, care face diferența între digitalizare ca slogan și digitalizare ca realitate.
Dar cea mai memorabilă parte a intervenției lui De Mezzo nu a fost despre tehnologie, ci despre oameni — sau, mai exact, despre lipsa lor. Primăria Slatina se confruntă cu un deficit uriaș de personal. Media de vârstă a angajaților este peste 50 de ani. Posturile sunt blocate de ani de zile, oamenii ies la pensie și nu sunt înlocuiți. Iar salariul de intrare — 2.500-2.800 de lei — face imposibilă atragerea de personal tânăr.
De Mezzo a oferit și o replică subtilă colegului Eduard Dumitrașcu, care afirmase anterior că mulți oameni își vor pierde locul de muncă din cauza AI-ului. În primăria Slatina, a subliniat De Mezzo, nimeni nu va fi dat afară din cauza AI — pentru simplul motiv că nu are pe cine să dea afară. Deficitul de personal este atât de mare încât orice eficiență adusă de AI va servi doar la a acoperi golurile existente, nu la a crea altele noi.
Referitor la reducerea decalajului între orașe mari și mici, De Mezzo a propus două mecanisme concrete: fonduri dedicate parteneriatelor între orașe mari și mici (similare cu cele din programele europene care leagă orașe din vestul și estul Europei) și praguri separate de finanțare, astfel încât orașele mici să nu concureze direct cu metropolele pentru aceleași fonduri.
Videle: 6% creștere în ghișeul.ro și lecția ChatGPT-ului din biroul primarului
Cornel Gogan, primarul orașului Videle, a adus perspectiva unui oraș mai mic, unde provocările sunt fundamentale înainte de a fi tehnologice. Cifrele pe care le-a prezentat sunt un duș rece pentru oricine crede că digitalizarea se rezolvă prin achiziția de echipamente: doar 20-25% din populația României folosește serviciile online, comparativ cu 70% media europeană și 97% în Finlanda.
„Când am preluat funcția de primar, am întrebat colegii din primărie cât folosesc ChatGPT. Nimeni nu folosea. Vă dau cuvântul meu, nu exista măcar unul. Pe rând i-am chemat la mine în birou și împreună am descărcat aplicația. Astăzi este eficientă și o mare parte din proiectele europene folosesc ChatGPT-ul."
— Cornel Gogan, primarul orașului Videle
Gogan a reușit, într-un an și ceva de mandat, să crească utilizarea platformei ghiseu.ro cu 6% — o creștere care, deși modestă în termeni absoluți, este triplă față de ritmul anterior de 2% pe an. Dar și-a exprimat îngrijorarea că proiectul de un milion de euro pentru digitalizare, deja admis dar nefinanțat, ar putea fi dificil de implementat dacă populația nu este deschisă să folosească serviciile digitale. Fonduri pentru digitalizare, a recunoscut, au existat. Statul român și-a făcut, într-o oarecare măsură, treaba pe partea de ofertă. Problema reală este pe partea de cerere — populația.
Clustere de securitate cibernetică: lecția irlandeză
Luca Tagliaretti, directorul executiv al European Cyber Security Competence Centre (ECCC) — organizație cu sediul în București — a mutat discuția de la oportunitățile AI la riscurile sale. Municipalitățile care se digitalizează devin, automat, ținte mai atractive pentru atacuri cibernetice. Spitale, sisteme de transport, administrație publică — toate au fost vizate în ultimii ani în toată Europa, inclusiv în țări pe care le-ai fi crezut pregătite, cum este Franța.
Soluția propusă de Tagliaretti este una de cooperare: municipalitățile ar trebui să formeze clustere pentru Centrele de Operațiuni de Securitate (SOC), în loc ca fiecare să încerce să construiască propriul sistem de protecție. A dat exemplul Irlandei, care a dezvoltat SOC-uri regionale care monitorizează riscurile pentru rețele întregi de spitale și municipalități. ECCC-ul, a subliniat, administrează fonduri europene disponibile pentru exact acest tip de investiții.
Smart City la 10 ani: „O călătorie, nu o tehnologie"
Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române de Smart City, a marcat împlinirea a 10 ani de activitate cu o intervenție care a combinat experiența cu onestitatea brutală. Formularea sa — „Smart City este o călătorie, nu o tehnologie" — sintetizează un deceniu de lecții învățate în teren, alături de sute de administrații locale din România.
Dar momentul care a generat cea mai intensă reacție în sală a fost afirmația sa directă: mulți oameni își vor pierde locul de muncă din cauza AI, iar a spune contrariul este necinstit. Dumitrașcu a invocat perspectiva istorică a revoluțiilor industriale pentru a normaliza această realitate, subliniind că soluția nu este negarea, ci gestionarea tranziției.
De Mezzo a ripostat imediat, clarificând că, cel puțin în administrația publică, deficitul cronic de personal face ca teama de pierdere a locurilor de muncă să fie, deocamdată, nejustificată. Este o dezbatere care reflectă o tensiune reală: narativul macro (AI elimină locuri de muncă) versus realitatea micro (primăriile nu găsesc pe nimeni care să vrea să lucreze la salariile oferite).
Dumitrașcu a subliniat și o realitate aritmetică pe care mulți o ignoră: România are 2.862 de comune. Nu poți avea pretenția ca fiecare să găsească specialiști în arhitecturi IT și în tehnologii emergente. Soluția stă în parteneriate, în ecosisteme și în platforme comune — nu în eforturi izolate care se sting odată cu mandatul primarului care le-a inițiat.
Surzenia ca ingredient esențial
Poate cel mai colorat moment al întregului panel a aparținut tot lui Cornel Gogan, care a propus un ingredient neașteptat pentru succesul digitalizării: surzenia. Nu surzenia față de cetățeni, ci față de conspirațiile, teoriile paranoice și rezistența irațională care însoțesc orice schimbare tehnologică.
„De câțiva ani de zile aflăm că trebuie să luăm medicamente de cal ca să ne treacă o răceală, aflăm că avem nano-chipuri în cola pe care o bem, aflăm că există o conspirație mondială la fiecare colț de stradă și cu siguranță aflăm că AI-ul va ajunge să fie stăpânul și domnul nostru și energia noastră ancestrală dacică va fi călcată în picioare. Noi trebuie să devenim surzi la aceste inepții. Când a apărut tiparul, lumea a spus că este unealta diavolului. Astăzi citim cu toții cărți și nu ne mai este teamă că iese diavolul dintre paginile cărților."
— Cornel Gogan, primarul orașului Videle
Comparația cu apariția tiparului nu este doar retorică. Istoria arată că fiecare salt tehnologic major a fost întâmpinat cu rezistență, panică și profeții apocaliptice. Și de fiecare dată, beneficiile au prevalat — nu pentru că rezistența a dispărut, ci pentru că liderii vizionari au avut curajul și răbdarea de a continua în ciuda ei.
Puchianu și realitatea Facebook-ului
Panelul nu a fost lipsit de momente de tensiune autentică. Când moderatorul a afirmat cu optimism că „avem tot ce ne lipsește" și că trăim vremuri bune, Puchianu a ripostat cu o sinceritate care a tăiat aerul din sală: „Încercați să postați mesajul ăsta pe Facebook și o să aflați pe propria piele dacă mai e nevoie de ceva în societate sau nu. E posibil să aflați ceea ce noi primarii aflăm aproape în fiecare zi."
Este realitatea crudă a administrației publice românești: primarii operează într-un mediu în care orice decizie este contestată, orice investiție este suspectă și orice schimbare este întâmpinată cu ostilitate. AI-ul, în acest context, nu este doar o unealtă de eficientizare — este încă un front pe care primarul trebuie să îl gestioneze, încă un subiect pe care trebuie să îl explice unei populații care oscilează între apatie și furie.
De Mezzo a adăugat, cu o ironie blândă dar tăioasă, că AI-ul ar putea ajuta și în această privință: „Poate că gândurile bune adresate mamei în mod special pot fi ușor filtrate și atunci și tu ca primar poți da un răspuns fără să nutrești sentimente alese față de cel cu care ai acest dialog." Sala a râs, dar în spatele glumei stă o problemă reală: comunicarea între administrație și cetățeni este, în multe cazuri, toxică, iar AI-ul ar putea funcționa ca un mediator digital — filtrând limbajul agresiv din ambele direcții.
Lecția panelului: tehnologia vine, oamenii rămân
Privit în ansamblu, panelul de guvernanță locală a fost cea mai onestă radiografie a stării digitalizării administrației publice românești prezentată la DISB. Nu a fost un exercițiu de optimism forțat sau de promovare a soluțiilor magice. A fost o conversație între oameni care se confruntă zilnic cu realitatea — cu bugetele insuficiente, cu personalul îmbătrânit, cu cetățenii frustrați și cu tehnologia care promite mult dar cere și mai mult.
Concluziile converg: AI-ul va transforma administrația publică, dar nu o va face de la sine. Are nevoie de lideri care pun întrebările corecte, de infrastructură care protejează datele cetățenilor, de personal care învață să folosească noile instrumente și de o populație care trece dincolo de frica de schimbare. Și, poate cel mai important, are nevoie de acea doză de surzenie strategică despre care vorbea Gogan — capacitatea de a merge înainte în ciuda zgomotului, a conspirațiilor și a rezistenței. Pentru că istoria arată, de fiecare dată, că viitorul aparține celor care construiesc, nu celor care se tem.
