2,5 milioane de locuințe asigurate cu o poliță obligatorie. Cum contribuie autoritățile locale la creșterea gradului de protecție financiară a comunităților
Sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor naturale a depășit recent încă un prag important, de peste 2,5 milioane de locuințe asigurate la nivel național. Numărul corespunde unui grad de cuprindere în asigurare de aproape 25%, cel mai ridicat nivel înregistrat de la intrarea în vigoare a Legii nr. 260/2008. Suntem încă departe de nivelul de protecție de care România are nevoie, însă progresul din ultimii ani are o explicație evidentă, implicarea tot mai consecventă a autorităților locale.
Momentul de cotitură a fost reprezentat de modificările aduse prin Legea nr. 115/2023, care au consolidat rolul unităților administrativ-teritoriale în aplicarea legii. Începând cu 2024, primăriile au obligația de a notifica proprietarii neasigurați de două ori pe an, până la 15 ianuarie și 15 iulie. De la introducerea acestei frecvențe clare, gradul de cuprindere la nivel național a crescut cu aproximativ 20%. Acolo unde înștiințarea este transmisă cu regularitate și dublată de informare locală, efectul este vizibil.

Un exemplu relevant vine dintr-o localitate din județul Ilfov unde, înainte de demararea procedurilor de informare și sancționare, erau înregistrate 3.817 locuințe asigurate. Ulterior acestor demersuri efectuate de primărie, numărul a urcat la 5.274 în doar două săptămâni, ceea ce a dus gradul de cuprindere la aproape 80% din fondul locativ. Efecte similare s-au observat la Brașov și Arad, unde notificările au dus la creșteri semnificative ale gradului de cuprindere. Sunt dovada că o administrație locală implicată poate transforma, în câteva luni, o comunitate vulnerabilă într-una pregătită.
Polița PAD acoperă cele trei riscuri majore la care sunt expuse localitățile din România - cutremur, inundații și alunecări de teren - și rămâne singura garanție a unei despăgubiri rapide după un dezastru. Tocmai de aceea, distribuția neuniformă a gradului de cuprindere este îngrijorătoare. În mediul rural, media este de aproximativ 16%, deși aceste comunități se află frecvent în zonele cele mai expuse inundațiilor și alunecărilor de teren. Acolo unde resursele pentru reconstrucție sunt cele mai reduse, protecția financiară este, paradoxal, cea mai rară. Prin comparație, mediul urban este acoperit la nivelul de 32%.
În cazul unui dezastru major, presiunea financiară se îndreaptă inevitabil către bugetele publice. Nicio administrație nu poate susține din fonduri proprii reconstrucția unui număr mare de locuințe afectate simultan, mai ales atunci când trebuie reparată și infrastructura publică. Sistemul de asigurare obligatorie preia exact această responsabilitate și transferă costul reconstrucției către un mecanism financiar solid, eliberând banii publici pentru investiții și dezvoltare.
Odată cu aplicarea HG nr. 663/2025 a fost introdus, pentru prima dată, un sprijin de urgență diferențiat în funcție de existența poliței PAD. Astfel, în cazul inundațiilor din județele Suceava și Neamț, proprietarii asigurați au beneficiat de despăgubiri cumulate, de la PADROM și de la stat, care au acoperit peste 90% din pagube, în timp ce proprietarii neasigurați au primit cel mult 70%.

Atenția autorităților locale trebuie să se îndrepte, însă, nu doar către obligațiile proprietarilor din comunitate, ci și către propria responsabilitate. Legea nr. 260/2008 stabilește explicit obligația de asigurare a locuințelor aflate în proprietatea statului și administrate de UAT-uri. În practică, gradul de acoperire al acestui fond locativ public rămâne redus în multe localități, media fiind de doar 21%, chiar sub media națională, ceea ce menține o vulnerabilitate bugetară directă, pentru că, în lipsa unei polițe PAD, costurile reparațiilor revin integral bugetului local. Despre puterea exemplului dat de stat se pot astfel spune multe.
Pentru a sprijini autoritățile locale în acest demers de creștere a gradului de protecție financiară în comunități, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale pune la dispoziția fiecărei primării acces direct la baza de date cu locuințele asigurate din unitatea administrativ-teritorială. În plus, prin „Harta PAD”, instrument public actualizat lunar, administrațiile pot compara gradul de cuprindere din propria localitate cu media națională și pot identifica bune practici.
„Primarii ne sunt parteneri esențiali, pentru că sunt cei mai aproape de comunitate și o pot informa corect și credibil. Pragul de 2,5 milioane de polițe arată că acest parteneriat începe să funcționeze, iar fiecare notificare transmisă la timp înseamnă, în realitate, locuințe protejate și bugete locale ferite de presiunea despăgubirilor în caz de dezastru”, subliniază Nicoleta Radu, Director General al PADROM.
Următorul termen pentru notificarea proprietarilor neasigurați este 15 iulie. Respectarea lui, alături de verificarea fondului locativ public, reprezintă pași concreți prin care fiecare primărie poate crește reziliența propriei comunități.
Articol publicat în Ghidul Primăriilor, Ediția XVIII, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online ghidul, click aici: https://rasfoieste.ghidulprimariilor.ro/revista/
Pentru a comanda gratuit ghidul în format print, click aici: https://ghidulprimariilor.ro/comanda-un-exemplar-gratuit/