Page 890 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

890 judeţul SUCEAVA

Activităţi economice principale: Mitrotrans SRL
Solurile predominante sunt cele silvestre, care în Chiparosul SRL
Ares Fam SRL
conditiile de climă umedă unde cantitatea de precipitaţii este Haiducul SRL
de peste 700 mm anual, capătă diferite grade de podzolire. La Popas Rîşca SRL
acestea se adaugă solurile aluvionare de-a lungul Râului Rîşca. Obiective turistice:
Arealul solurilor silvestre nu se suprapune astăzi exact peste Sihatria Rîşca - din Poiana lui Ion
cel ocupat de păduri, el ocupând practic întregul bazin al Codrii Rîşcăi - drumeţii montane
raului Rîşca. Aceasta demonstrează că pădurile, sub influenţa Muzeul satului "Voievod Petru Rareş"
cărora s-au format şi evoluat aceste soluri, erau mult mai Poiana Sfântului Ioan de la Râşca
întinse decât cele de astăzi. Pe interfluvii şi platouri, solurile Schitul Sfântului Glicherie Mărturisitorul
silvestre podzolice ocupă cele mai întinse suprafeţe; pe areale Izvoru de ape sulfuroase
mai mici alături de acestea sunt răspândite şi solurile silvestre Stâni ecologice de oi şi capre
brune şi brune gălbui. Prezenţa orizonturilor A, B, C, D, Stejarii seculari de la Budacelu
nediferenţiate structural, cu tranziţii lente între ele, cu În prezent pe teritoriul comunei Rîşca sunt un număr
argilizare activă, caracterizează aceste soluri. Orizontul A- de 11 biserici şi anume:
humifer este de culoare închisă, iar cel B-argilo-fluvial este Mănăstirea Rîşca cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae,
puţin permeabil şi îngreunează drenajul intern, astfel ca Ziua Sfintei Cruci
majoritatea solurilor podzolice silvestre de aici prezinta tendinţe Mitrtopolia Slătioara(de Stil Vechi) cu hramul
de pseudogleizare. Textura şi materialul parietal influentează Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, Sfântul Flicherie
într-o anumită măsura intensitatea procesului de podzolire. În Mărturisitorul
concluzie, în zona bazinului Rîşca predomina solurile slab Biserica Rîşca cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi
productive, silvestre, lutoase, cu diferite grade de podzolire, Gavril, Duminica Mare
grele, umede care pentru a da producţii bune au nevoie de Biserica Satul Nou (de Stil Vechi) cu hramul Adormirea
mari cantităţi de îngrăşăminte organice şi pe bază de calcar. Maicii Domnului, Duminica Orbului din Naştere
Biserica Jahalia cu hramul Sinţii Aehangheli Petru şi
Subsolul: Pavel
Structura geologica şi vârsta reliefului constituie Biserica Slătioara cu hramul Sfinţii Ierarhi Vasile
principalii factori care duc la prezenţa resurselor în această Grigorie şi Ioan
zonă. În urma cercetărilor efectuate de I.P.G. Suceava, atât în Biserica Buda cu hramul Naşterea Sfintei Marii,
anii 1900 – 1905 cât şi în anii 1980 – 1990, au fost descoperite Sfinţii Arhangheli Petru şi Pavel
resurse ale subsolului, respectiv cărbune (lignit), în strat de 60 Schitul de maici Buda (de Stil Vechi) cu hramul
– 80 cm grosime, cu o putere calorica cuprinsă între 200 – 4500 Duminica Mironosiţelor
kcal. Zăcămintele de cărbuni sunt de calitate inferioară, în Mănaăstirea Măgura(de Stil Vechi) cu hramul Sfinţii
cantităţi mici, nerentabile de a fi exploatate. Apariţia zăcămintelor Ierarhi Vasile Grigorie şi Ioan
de cărbuni din această zonă trebuie pusă în legătură cu Sihastria Rîşcăi cu hramul Sântul Ioan de la Rîşca
existenţa, la începutul sarmatianului, a unei zone lagunare la Catedrala Slătioara (de Stil Vechi) cu hramul Pogorârea
marginea Carpaţilor, în care s-a putut aduna materia vegetală Sfântului Duh
din care provin cărbunii. Lucrările de prospecţiuni geologice Evenimente:
efectuate în anii 1978 – 1979 pe valea Rîscutei au dus la Ziua comunei de "Sfânta Treime" la Monumentul
identificarea unor resurse de şisturi bituminoase. Galerii Eroilor din Dealul Gri
deschise atât pe dreapta, cât şi pe stânga râului au arătat că Festivalul Slătiorii dedicat cântecului de cătănie -
straturile de şisturi sunt relativ subţiri (1,5 – 3 m), cu intercalaţii (penultima duminică din octombrie)
de argilă şi nisipuri. Şisturi bituminoase s-au identificat pe Facilităţi oferite investitorilor:
valea pârâului Ghizinoaia şi pe un mic afluent pe stânga al Serviciile la orice oră şi zi ale administraţiei publice
Slătioarei – Dumbrăveni. Resursele de sare gemă se găsesc locale
pretutindeni în acest bazin, iar pe afluenţii mici ai pârâului Terenuri din domeniul privat al comunei în toate
Slătioara este suficient să înlături stratul de sol ca sa dai de zonele din Râşca pentru construire obiective de orice fel prin:
sare. Forajele numeroase, de mică adâncime (pâna la 400 m) închiriere, concesionare, vânzare
efectuate de I.P.G. au semnalat prezenţa sării chiar de la Personal specializat în proiecte şi forţă de muncă
suprafaţă, pe grosimi mari, până la adâncimi de 250 – 400 m. locală
Gresiile, calcarele sarmatice, nisipurile, prundisurile şi Oportunităţi:
bolovănişurile din albiile râurilor şi pâraielor, precum şi apele Izvoarele cu ape sărate şi izvoarele cu ape sulfuroase
subterane de la baza teraselor, de bună calitate, constituie de la Slătioara
resurse importante. Mai sunt şi alte resurse ca: argila de În satul Slătioara, pâna în anul 1940, au functionat
calitate bună care este folosită la fabricarea cărămizilor ai a "Baile Craiescu". În tratamentul bolilor reumatismale s-au
altor produse ceramice (teracote, ţigle), izvoarele cu ape sărate înregistrat efecte notabile, în unele cazuri, miraculoase, după
şi izvoarele cu ape sulfuroase de la Slătioara. În satul Slătioara, o singură perioadă de cură.
pâna în anul 1940, au funcţionat "Băile Crăiescu". În tratamentul Turism – ecumenic şi spiritual
bolilor reumatismale s-au înregistrat efecte notabile, în unele Pensiuni agroturistice
cazuri, miraculoase, după o singură perioadă de cură. Proiecte de investiţii:
Repartitia tipurilor de sol: Rabilitare şi dotare cămin cultural Rîşca
Suprafata Totală 2425 ha Construire cămin cultural Slătioara
Brun argilo iluvial 225 ha - 9,2% Modernizare drumuri agricole
Brun luvic 312 ha - 12,8 % Reabilitarea şi modernizare a unui număr de 4 şcoli
Albic tipic 863 ha - 35 % (Rîşca, Satu Nou, Buda şi Slătioara)
Gleic tipic 200 ha - 9,5% Reabilitarea şcolilor din Dumbrăveni şi Jahalia şi
Litosoluri 825 ha - 33,5% schimbarea destinaţiei în cămin sătesc Jahalea şi after scool
Firme reprezentative: Dumbrăveni
Didar Trans SRL Modernizare drumuri comunale prin PNDL
Coop Star Rîşca Înfiinţare de apă şi canalizare în comuna Rîşca prin
Musetelul Farm SRL fornduri europene nerambursabile
Lorenmar SRL Reabilitare pod rutier de la Vad – prin GAL confluenţe
Luctudor SRL nordice
Forestrans SRL
Panilemn Dan SRL