Page 888 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

888 judeţul SUCEAVA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI RĂDĂUŢI PRIMĂRIA COMUNEI RÎŞCA

Adresă: Piaţa Unirii, nr. 2-4, cod poştal: 725400 Cod poştal: 727388
Telefon: 0230-561140, 562931, 561017, 561165; Fax: 0230-564703; Telefon: 0230-239901; Fax: 0230-239901;
Adresa de e-mail: relatiipublice@primariaradauti.ro, Adresa de e-mail: primaria_risca@yahoo.com
bugetradauti@yahoo.com URL: http://www.comunarisca.ro/
URL: www.primariaradauti.ro Persoane din primarie:
Persoane din primarie: Primar: Ion Bosînceanu
Primar: Tatar Nistor Viceprimar: Rusu N. Neculai
Viceprimar: Loghin Bogdan Andrei Secretar: Rusu Ana Maria
Secretar: Şofroni Marinică Contabil: ec. Avăcăriţei Neculai
Contabil: Coşovan Mihaela Cristina Sate în administraţie:
Suprafaţa: 3230 ha; Intravilan: 1075 ha; Extravilan: 2155 ha; Rîşca, Buda, Slătioara, Dumbrăveni, Jahalia
Populaţia: 30665; Gospodării: 10695; Locuinţe: 11100; Suprafaţa: 20714 ha; Intravilan: 610 ha; Extravilan: 20104 ha;
Grădiniţe: 10; Şcoli: 5; Licee: 3; Populaţia: 5146; Gospodării: 1915; Locuinţe: 1915; Grădiniţe: 4;
Aşezarea geografică: Şcoli: 5;
Aşezarea geografică:
Nordul judeţului Suceava, coordonate geografice:
25 grade 54 minute longitudine estică Comuna Rîşca, al carui nucleu artistic, cultural şi
Activităţi specifice zonei: spiritual este Sfânta Mănăstire Rîşca, este aşezata în
depresiunea cu acelaşi nume, pe valea Râului Rîşca, afluent
Exploatarea şi industrializarea lemnului de gradul I al Râului Moldova în partea de Nord a Subcarpatilor
Turismul şi agroturismul Moldovei. In cadrul judetului, comuna Rîşca se află aşezată în
Industrie uşoară partea de SE, la 18 km de oraşul Fălticeni, având legătura cu
Agricultură acesta prin DJ 155 A, şi la 48 km de Suceava. Comuna Rîşca
Creşterea animalelor este învecinată la V şi NV de comuna Cornu Luncii, la N de
Activităţi economice principale: comuna Baia, la E de comuna Bogdăneşti, la SE de comuna
Industrie uşoară şi alimentară Boroaia, toate din judeţul Suceava, iar în partea de S cu
Industria prelucrării lemnului judeţul Neamţ, la SV comuna Pipirig, tot din judeţul Neamţ. În
Comerţ cadrul comunei, satele componente, respectiv, satul Rîşca,
Transport centrul de comună şi satele Dumbrăveni, Buda şi Slătioara sunt
Construcţii aşezate în depresiunea Rîşca, la o altitudine de 385 – 445 m, iar
Servicii satul Jahalea este aşezat pe dealul cu acelaşi nume la o
Agricultură altitudine de 490 m.
Obiective turistice:
Mănăstirea Bogdana Istoric
Muzeul etnografic Pentru prima dată, numele localitaţii Rîşca, este
Galeria de artă menţionat în sec. al XIV-lea, pe timpul domnitorului Bogdan I-
Catedrala Ortodoxă ul, care a construit o mănastire de piatră lâng actuala
Biserica Romano-catolică mănăstire, arsă de tătari în anul 1510. Bogdăneşti, acesta este
Templul Evreiesc primul nume al mănăstirii ce mai târziu s-a numit Rîşca -
Herghelia Rădăuţi denumirea provine de la moşia Bogdăneşti a domnitorului
Atelierul de ceramică Colibaba Bogdan I, întemeietorul Moldovei ca stat feudal. Nu se
Evenimente: cunoaşte dacă acest sfânt lăcaş a fost mănăstire sau schit.
Târgul olarilor Istoria acestei mănăstiri s-ar scrie urmărindu-se începutul
Facilităţi oferite investitorilor: istoriei statului feudal Moldova. Pe la 1343, Voievodul Bogdan
Pachetul de măsuri "Bucovina 2002", aprobat de Consiliul I, venind în pribegie din Cuhea Maramureşului, s-a stabilit, în
Local târgul Baia cumpărând satele şi moşiile din această zonă.
Proiecte de investiţii: Perioada lui de domnie între 1343 si 1356, voievodul Moldovei
Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi şi soţia sa, Doamna Maria, a ctitorit mănăstirea Bogdăneşti,
construcţia unei staţii de tratare mecanică a deşeurilor, în probabil în anul 1343, pe malul stâng al râului Rîşca, în
municipiul Rădăuţi apropierea pârâului Bogdăneşti, pe o terasă mai înaltă a
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea moşiei cu acelaşi nume. Mănăstirea Bogdăneşti, ţinea de
ambulatoriului din cadrul Spitalului municipal Rădăuţi târgul Baia, unul din cele mai vechi târguri ale Moldovei,
Reamenajare parc zoo în municipiul Rădăuţi, judeţul datând din sec. al XII-lea, târg ce se află la răscrucea a trei
Suceava drumuri comerciale importante. Aşadar, cei mai numeroşi
Reabilitare parc agrement în municipiul Rădăuţi, judeţul închinatori erau negustorii care făceau danii şi chiar cereau
Suceava să fie înmormantaţi aici. Mănăstirea Bogdăneşti, a avut parte
Reabilitarea parcului Alexandru Sahia din municipiul de o perioadă de înflorire până la jumatatea sec. al XV-lea,
Rădăuţi, judeţul Suceava când începe o perioadă de declin datorată tulburărilor,
Soluţie de tip e-guvernare pentru creşterea eficienţei războaielor şi jafurilor repetate la care a fost supusă. Tot în
serviciilor publice pentru municipiul Rădăuţi acestă perioadă, moşiile încep să fie înstrăinate, cele mai
Proiect privind promovarea turismului din Bucovina - multe dintre ele fiind cumpărate de boierul razes Petru Oarta.
Rădăuţi, Putna În vara anului 1510, tătarii hanului Beit-Gherel, au pustiit şi ars
Proiec privind amenajarea în vederea stabilizării printre altele şi Mănăstirea Bogdăneşti, multe bunuri ale
malurilor pâraielor din zona Tolocii din municipiul Rădăuţi mănăstirii, fiind furate. Unii călugari, au fost "spilciuiţi"
Amenajarea unui bazin de înot didactic-şcolar în (torturaţi), iar alţii au reuşit să fugă în păduri, ascunzându-se în
municipiul Rădăuţi Rapa Dracului, numită şi Doda. Călugării care au scăpat, l-au
Amenajarea unei săli de educaţie fizică şcolară la rugat pe Bogdan III şi pe Doamna Ruxandra, sa-i ajute să
Şcoala Generală nr. 1 din Rădăuţi refacă lăcaşul lor obştesc. Voievodul, a acceptat reantemeierea
Amenajarea unei săli de sport cu nivel de practică obştii, condiţionând ca monahii să reantemeieze aşezamăntul
competiţională locală la Colegiul Andronic Motrescu din Rădăuţi monahal mai înspre munţi, pe locul actual al Mănăstirii Rîşca.
Amenajarea unui patinoar artificial în municipiul Se pare că pe locul fostului aşezământ, s-a reconstruit un nou
Rădăuţi schit, ce a dăinuit cam cincizeci de ani (între 1528-1574), la
Modernizarea bazei sportive din municipiul Rădăuţi - anul 1620, nemailocuind nici un călugar, iar locul fiind complet
cofinanţare pustiit.