Page 769 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 769

judeţul OLT                                                           769

Privitoare la Viaţa şi Domnia lui Ştirbei Vodă (Barbu Ştirbei -       Şi, colac peste pupăză, vorba unui mucalit local, după ce ne-
Cornel I. Scofes şi Vladimir Zodieru, Ed. Militară, Bucureşti         au dat înapoi pământul, ne-am bătut joc de el. De la aratul cu
1981). Sârşitul celui de-al II-lea război mondial îl găseşte          tractorul în sistem centralizat, s-au croit mejdinile vechi şi s-a
proprietar al moşiei Ştirbey pe Prinţul Barbu A. Ştirbey, nepotul     trecut la munca cum o fi. Deprinderile ţăranului jian de a
domnitorului, care a făcut parte din Comisia de Armistiţiu de la      munci şi a veghea asupra pământului ca acesta să dea roade
Cairo în anul 1944. Acesta mai stăpânea pe lângă moşia de la          s-au pierdut odată cu desrădăcinarea. Tarlalele au mai
Ştirbei-Romanaţi şi moşiile de la Buftea, Oneşti şi Drăgăşani.        supravieţuit doi-trei ani cu rezerva de erbicide acumulată în
La Ştirbei, prinţul a înfiinţat o Cooperativă Ţărănească şi           ani şi ani, după care buruienile au invadat culturile şi
Banca Populară. După război, puterea comunistă a desfiinţat           proprietarii, depăşiţi de costurile muncii adecvate a culturilor,
proprietatea privată în 1949, totul trecând în proprietatea           au lăsat totul în paragină, lucrând doar locurile din vatra
statului. Pământul rămas din moşia Ştirbey după împroprietărirea      satului din lunca Olteţului. De icră de pământ cum afirmă cei
din 1945-1946, în baza Decretului 83 din 1949, a constituit baza      mai vârstnici, a fost lăsat de izbelişte. Şi când te gândeşti că în
Fermei de Stat Model. Primul director al acesteia a fost, aşa         alte ţări, se importă pământ pentru a se pune pe piatră pentru
cum îi plăcea să-şi spună, tovaroşul Trifu Nicolae, cismar de         culturi! La toate astea se adaugă indiferenţa cu care tratează
meserie din Craiova, care a botezat ferma cu numele de Iancu          actualii proprietari efectele dezastrelor naturale şi cele
Jianu, neştiind domnia sa care va să zică, adevărata istorie          provocate cu bună ştiinţă de marea majoritate a lor.
locală, considerându-l pe prinţ explotator. Noul nume primit de       Evenimente:
fermă, a rodit la un chef al tovaroşilor locali, primarul de atunci
al comunei Ştirbey, Meşină Petre, de meserie brutar din                         Evenimente importante la care puteţi participa la
Bucureşti, cântat în strună de lingăii locului, parveniţi şi          nivelul zonei sunt:
proveniţi în localitate, a botezat şi el comuna cu acest nume,
fiindcă suna frumos. Ce dacă acest personaj controversat de                     Târgul săptămânal ce se desfăşoară în fiecare duminică
istorie n-a trecut pe aici? Trebuia să înceapă o istorie nouă,                  Ziua şcolii Dobriceni - de Sfântul Dumitru
istoria noilor vremi, a celor ce muncesc cu sudoare pământul,                   Bâlciul anual din 15 august - de Sfânta Marie Mare
fără istoria burgheziei şi chiaburimii explotatoare, istoria nouă               Sărbătoarea căluşului (Rusaliile)
de la Gheorghe Gheorghiu Dej încoace. Au trecut iată, peste                     ARTĂ:
65 de ani şi vechile denumiri perpetuă. Nu credem că va mai                     EUGEN ILINA - s-a născut la 29 martie 1965, în oraşul
dura mult şi localitatea noastră îşi va relua unul din toponimele     Balş, judeţul Olt, a crescut şi a învăţat în comuna Iancu Jianu,
istorice Ciuturoaia Cepturoaia sau de ce nu, chiar Ştirbei,           acum este pictor contemporan român. A făcut studii de pictură
denumire agreată şi astăzi de majoritatea locuitorilor de vârsta      cu Eugen Bratfanov. Din 1998 este membru al Uniunii Artiştilor
a II-a şi a III-a. Rămâne ca intelectualii comunei, sprijiniţi de     Plastici din Bucureşti. Opera artistului plastic EUGEN ILINA, fiu
documentele istorice şi de ce nu şi de administraţia locală să        al satului, basorelieful ctitorului şcolii, pr. DUMITRU POPESCU,
facă demersurile ca aşezarea să-şi redobândească numele               străjuieşte de la înălţimea unui secol învăţământul local
                                                                                SABIN BĂLAŞA - s-a născut în Oltenia, comuna
          Din punct de vedere economic comuna noastră a fost          Iancu Jianu, sat Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, şi
puternic dzvoltată în agricultură, creşterea animalelor şi a          mama sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu
extragerilor de zăcăminte petroliere, dar din păcate                  arheologic şi etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost şcolit
majoritatea acestora au fost distruse, ca de exemplu: Ferma           la Craiova şi apoi la Bucureşti. A fost legat spiritual de Italia pe
pomicolă (meri) - distrusă, Ferma viticolă - distrusă, Ferma          care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii,
apicolă - distrusă, Ferma de creşterea porcinelor - distrusă,         dar şi pentru a picta, în special de Florenţa. Aceeaşi legătură a
C.A.P.-urile - distruse, Parcurile petroliere - distruse.             simţit-o faţă de Iaşi, unde a realizat în intervalul 1968-1978
                                                                      celebrele murale care înnobilează Sala Paşilor Pierduţi a
          De-a lungul vremurilor, pământurile din Iancu Jianu         Universităţii Al. I. Cuza, şi unde s-a simţit permanent acasă,
au aparţinut familiei Buzeştilor, apoi prin 1691 lui Dumitraşcu       motiv pentru care declara, cu umor, că este "moldovean de
Diacon din Morunglav, care le-a cumpărat de la urmaşii                origine oltean". Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la
acestora. În secolul al XVIII-lea, aflăm în satele Dobriceni şi       Iaşi şi pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40
Preoteşti pe următorii mari proprietari de pământuri: familiile       de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălaşa
Dobriceanu, Măldărescu, Fota şi Barbu Preoţescu. Athanasie                      Sărbătoarea de Sfântul Dumitru - în fiecare zi de 27
şi Kiril Dobriceanu, călugărindu-se, donează 50 ha, partea lor        octombrie, de Sfântul Dumitru, care este patronul spiritual al
din moşie, Bisericii Cuvioasa Paraschiva din Dobriceni, care          Şcolii din Dobriceni. Sătenii sărbătoresc evenimentul printr-o
va deveni Moşia Bisericii, moşie care se întindea din apa             petrecere la care participă cu mic, cu mare. În anul 2001,
Olteţului până-n apa Căluiului. Toate acestea au fost spicuite        sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a
din Cartea de Hotărnicie cu planurile proprietăţilor, întocmite       avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat şi
de inginerul hotarnic Karol Forster la 20 februarie 1863. Aşa         donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinţi sunt fii ai
cum am amintit, aşa zisa eliberare de după 1945, a adus               satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul şcolii,
expropierea, chiaburirea şi descheaburirea, întovărăşirile din        preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată şi
perioada 1948-1952, G.A.S din 1949, C.A.P.-urile din 1952 şi          denumirea şcolii după numele celui care a înfiinţat-o. Artistul a
colectivizarea generală forţată din martie 1962, care au              mai realizat şi un bust al prinţului Barbu A. Ştirbei, bust ce se
desrădăcinat ţăranul jienar. A rămas fiecare cu lotul personal        află în curtea liceului din Iancu Jianu
de 15-30 ari, mulţi trecând de la coarnele plugului la servici cu               Tabăra de creaţie plastică Plai Dobricean - la
salariu sigur de la stat. Sub unghii nu mai găseşti pământ, ci        începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului
unsoare şi petrol. Adio ţăran, acum sunt salariaţi la oraş. Sunt      Dobriceni, la iniţiativa învăţătorului muzeograf Mihai Petrescu,
primele semne ale desrădăcinării. Profesorul Nicolae Drăghici,        are loc "Tabăra de Creaţie Plastică PLAI DOBRICENEAN" la
de prin părţile sudice ale Romanaţiului, scria pe la sfârşitul        care participă artişti plastici membri ai U.A.P. din România
anului 1999 în Drama Ţăranului Român: "Moare ţăranul român,           Facilităţi oferite investitorilor:
domnule, cu spicul de grâu la căpătâiul lui, în timp ce ne                      Posibilitatea de a se racorda la sistemul de gaze şi la
îndepărtăm de albia lui naturală, lăsând în poarta casei              sistemul de apă curentă
părinteşti, doi bătrâni albi, ca doi mesteceni." (Oltul Cultural, an  Proiecte de investiţii:
II, nr. 5-6 din 1999). A venit însă decembrie 1989 cu schimbările               Modernizare drumuri comunale - in executie
aduse în conştiinţă, mentalitate şi implicit, refacerea                         Amenajare piaţă agroalimentară - finalizata
proprietăţilor. Retrocedarea s-a făcut, se face şi se va mai                    Amenajare parcuri şi locuri de joacă pentru copii -
face că doar, noi suntem mai catolici decât papa.                     finalizata
S-au pierdut deprinderile de muncă, nu mai sunt animale de                      Canalizare- faza SF
muncă iar lucratul pământului cu tractorul costă mai mult                       Modernizare drumuri de exploataţie agricolă - in
decât producţia finală. Din această cauză, ne întrebăm şi noi,        executie
agricultura, încotro?                                                           Construire grădiniţă - receptie partiala
   764   765   766   767   768   769   770   771   772   773   774