Page 674 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 674
674 judeţul MEHEDINŢI
Principalele specii de păsări din depresiunea Orşovei Ramurile prezente sunt: construcţii navale, extracţia şi prelucrarea
sunt gaiţa de pădure, coţofana, cioara, mierla, piţigoiul, vrabia, nemetaliferelor (serpentină, feldspat), construcţia de maşini şi
ciocănitoarea, uliul găinilor, cucuveaua şi buha. În sezonul prelucrarea metalelor.
rece, golful Cerna adăposteşte lişiţe, raţe sălbatice, câteva
exemplare de cormorani şi câteva lebede. Printre activitatile economice de bază din Orşova se
numară şi comerţul, cât şi activităţi turistice legate de
Fauna acvatică a suferit modificări după construirea administrarea unor pensiuni, construite in ultimii ani,. Care pe
barajului de la Porţile de Fier. Ihtiofauna cuprinde următoarele perioada verii, mai ales, găzduiesc un număr mare de turişti.
categorii: Obiective turistice:
- peşti migratori anadromi – morunul, cega. Oportunităţi:
- peşti reofili, care cresc şi se reproduc în Cerna: Cea mai importantă oportunitate se referă la potenţial
cleanul, mreana. turistic imens, incluzând turismul speologic şi pe cel religios.
- peşti semimigratori – somnul,crapul, plătica, babuşca, Fluviul Dunărea reprezintă un potenţial fantastic pentru
şalăul, ştiuca, obletele. dezvoltarea atât a industriei cât şi a turismului.
- peşti stagnofili – bibanul soare, carasul, roşioara, Zona Transfrontalieră – România – Serbia favorizează
ţiparul, linul. legăturile între populaţia Orşovei şi a Serbiei, fiind totodată şi
Solurile caracteristice depresiunii Orşova sunt influenţate un potenţial pentru atragerea de fonduri structurale, fonduri
de litologie, relief, climă, vegetaţie: europene transfrontaliere, investiţii turistice.
- solurile aluviale prezintă fenomene de înmlăştinire, Orşova face parte din Parcul Naţional Porţile de Fier-
fiind puţin utilizate agricol (litosoluri, erodisoluri) sit protejat Natura 2000, fiind al doilea oraş ca mărime al
- cambisolurile sunt reprezentate prin soluri brune acestui Parc.
eubazice, mezobazice, fiind asociate cu solurile semigleice Obiective turistice:
argiloase Zona oferă resurse naturale de importanţă turistică,
- solurile argiloiluviale sunt brune podzolite, folosite în de o valoare deosebită şi legate, în special, de cursul Dunării
special pentru păşuni şi pomicultură şi anume: Cazanele Mici, Cazanele Mari - sectorul cel mai
- argiluvisolurile includ soluri vechi, dezvoltate în impunător şi mai interesant al defileului; Peştera Veterani,
condiţii de drenaj natural bun sau moderat inundată, aflată la intrarea în Cazanele Mari, Peştera
Activităţi specifice zonei: Ponicovei (sau Peştera Liliecilor), situată în valea cu acelaşi
Dunărea favorizează plimbări cu ambarcaţiuni mici, nume, cu intrare inundată; relieful carstic dezvoltat pe
mijlocii şi mari, totodată vizitând obiective turistice semnificative platourile şi versanţii munţilor Ciucaru Mic şi Mare; golfurile
ale zonei: Cazanele Dunării, Tabula Traiana, Ciucaru Mic şi lacului Porţile de Fier I: Gura Văii, Bahna, Cerna, Mraconia,
Ciucaru Mare, peştera Ponicova, Mănastirea Mraconiei, Dubova; peisajele pitoreşti dintre Sviniţa si Greben, date de
Bustul lui Decebal etc. abrupturile calcaroase viu colorate; traseul pitoresc, cu
Practicarea de mai multă vreme a unor sporturi, de sectoare de chei ale Văii Mraconiei; aspectele peisagistice
către tineret şi nu numai, ca: sporturi nautice (canotaj, caiac – create de Dunare pe tot traseul său (DN57); aspectele
canoe, schi nautic), arte marţiale (taekwondo) se finalizează peisagistice de pe cursul inferior al Văii Cerna (5 km de pe
cu organizarea de concursuri, la care au fost obţinute premii teritoriul judeţului – E70), fondul piscicol al lacului si afluenţilor
importante atât pe plan local, naţional, cât şi pe plan săi; fondul cinegetic al munţilor din imprejurimi (urs, mistreţ
internaţional. căprior).
Tot ca urmare a prezentei fluviului Dunărea poate fi Se remarcă existenţa în zonă a resurselor turistice
considerată desfăşurarea activităţilor legate de prinderea, naturale care au ca element de bază prezenţa calcarelor, prin
prepararea şi comercializarea peştelui. formele de relief carstic pe care le generează. Menţionăm ca
Ca specifice zonei pot fi amintite activităţile tradiţionale, obiective turistice importante: Peştera Topolniţa, a doua ca
ca producerea ţuicii şi a vinului, atât pentru consum propri, cât mărime din ţară, monument al naturii de importanţă naţională;
şi pentru comercializare. Peştera Epuran, monument al naturii de importanţă naţională;
Activităţi economice principale: Cheile Costeştilor ( afluent al Topolniţei), complexul carstic
Pentru a particulariza implicaţiile economico-sociale Ponoarele, rezervaţie naturală de importanţă naţională, care
ale aşezării nu putem omite poziţia Orşovei faţă de prezenţa reuneşte spectaculoase fenomene carstice – unele unicate pe
unor resurse naturale atât de importante în contextul dezvoltării plan naţional – în care se disting: Peştera Ponoarele, Lacurile
activităţilor antropice. Zatonul Mare si Mic, Podul Natural, Peştera Bulba, Peştera
Principalele resurse ale zonei sunt: Podului; formaţiunile carstice din imprejurimile comunei Balta
- resurse naturale (polii, sorburi carstice permanente – Lacul Balta, Cornetul
- minerale nemetalifere: cuarţ la Ogradena şi Mraconia, Mare al Bălţii, grote – Peştera Balta); izvoarele si Cheile
Duba şi alte rezerve readuse; feldspat în zona Trei Cucuie Cosuştei – zonă protejată, de interes naţional; Polia de la
(Bahna); azbest - Sînbotina, Dubova; serpentine magnerifice la Nadanova, cea mai mare din Podişul Mehedinţi; cornetele
Plavişeviţa şi Eibenthal; bentonită la Tufări; granit la Mala; calcar calcaroase de la Obârşia Cloşani, zone protejate de interes
cristalin marmorean la Mraconia. naţional; Padurea de liliac de la Ponoare, rezervaţie naturală;
De asemenea există resurse limitate de cărbuni relieful carstic de pe Valea Motrişorului; cursul mijlociu al Văii
superiori (antracit) la Eibenthal, crom (Baia Nouă, Lomuri) şi s- Cerna aferent judeţului, intre văile Craiova si Tasna; aspectele
au efectuat prospecţiuni pentru identificarea resurselor de peisagistice ale traseului rutier DN 67 D (Baia de Arama –
metale rare. Valea Cernei).
O altă resursă a zonei o constituie fondul forestier În Orşova, pe lângă resursele naturale de importanţă
localizat pe versanţii Munţilor Almăjului. turistică, mai pot fi vizitate Mânăstirea Sfânta Ana, al cărei
Resursele hidroenergetice ale zonei adiacente sunt în ctitor a fost Pamfil Şeicaru şi Biserica Catolică – monument de
studiu privind folosirea lor, după anul 1986 (Râul Ieşelniţa, zona arhitectură – situată în zona centrală a oraşului.
Cazanele) alături de posibilitatea creşterii resurselor piscicole Evenimente:
prin culturi intensive de peşte în "golfurile" Dunării. Se organizeaza in fiecare an: Festivalul Mihai Eminescu –
O sursă majoră de activitate economică o constituie 15 ianuarie; Zilele Orşovei – 14-15 august, Festivalul toamnei –
potenţialul turistic - corelat cu cel de transport -pe măsura octombrie, precum şi concursuri pentru tineri: Festivalul Perla
popularizării sale şi a creării infrastructurii specifice adecvate. Dunării, Trofeul Porţile de Fier, Robotor.
Fluviul Dunărea influenţează favorabil dezvoltarea Facilităţi oferite investitorilor:
economică actuală a oraşului, singura întreprindere mare din Acces la utilităţi
oraş fiind S.C. ŞANTIERUL NAVAL S.A., care are profit şi nu Acces la calea ferată
înregistrează datorii la bugetul de stat. Acces la drum naţional
Funcţiunea de bază a municipiului este industria. Acces la diverse pensiuni agroturistice
