Page 673 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 673
judeţul MEHEDINŢI 673
DATE ISTORICE Nivelul de 200 metri corespunde terasei a 6-a a
Importanţa strategică şi economico-socială precum Dunării, întâlnindu-se pe văile afluente Slătinicului, Valea lui
şi caracterele geografice distincte ale Defileului Dunării la Ivan, Culmea Poienilor.
Porţile de Fier sunt principalele motive care au generat din
vechi timpuri atenţia oamenilor de ştiinţă asupra acestei Nivelul de 150 metri - terasa a 5-a a Dunării este bine
regiuni.În unele lucrări ale scriitorilor din antichitate şi din reprezentat în Dealul Viilor, Dealul Dracului, Dealul Cioaca Mică.
evul mediu timpuriu (Ptolemeu, Ulpianus, Procopius din
Cezareea) apar primele informaţii de natură geografică cu Nivelul de 110-130 metri - terasa a 4-a a Dunării, a
privire la defileul carpatic al Dunării. Există o seamă derelatări fost puternic modificat de terasarea şi nivelarea terenurilor
în lucrările geografice şi cartografice aparţinând unor istoric şi pentru amplasarea vetrei noului oraş Orşova.
geografi arabi şi italieni. (Abdul Feda 1273-1331). Documentele
cartografice se înmulţesc începând cu sec. al XVIII- lea, între Suprafeţele de teren sub 70 metri altitudine, care
acestea figurând harta Ţării Româneşti a stolnicului Cantacuzino, includ terasele 3-2-1, precum şi lunca Cernei, au fost acoperite
tipărită la Padova în 1700, harta lui Schwant pentru Oltenia în de apele lacului de acumulare, formându-se Golful Cerna.
1723, harta aromânului Rhigas din Velestin apărută la Viena în
1797. CLIMA ORŞOVEI
Secolul XIX continuă să îmbogăţească documentele Particularităţile climatice ale zonei depresionare
cartografice în care figurează zona Defileului Dunării. Orşova sunt rezultatul interacţiunii dintre procesele radiative,
Începutul îl face geomorfologul A. Penck, care, în 1891 emite circulaţia generală a atmosferei, condiţiilor variate ale reliefului.
ipoteza că valea transversală a Dunării prin Carpaţi este un Temperatura medie anuală la Orşova este de 10,8 grade
canal de scurgere străveche care a supravieţuit ridicării Celsius.
catenei muntoase şi scufundării bazinelor depresionare Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 0,7 grade
despărţite de înălţimile lor. În 1896 Fr. Toula explica formarea Celsius; în luna iulie se înregistrează o temperatura medie de
defileului prin săparea unei văi din amonte spre aval ca 22,1 grade Celsius .
urmare a înălţării lacului Panonic. În aceeaşi perioadă, G. Precipitaţiile medii sunt de 734 mm (între anii 1901-
Ionescu şi M. Drăghiceanu explică formarea defileului prin 1990). În anul 1991 s-au înregistrat 873,3 mm. După anul 1970,
existenţa unei falii. În 1902 geograful francez Em. De Martonne odată cu construirea barajului şi formarea lacului de
formulează ipoteza captării unei Dunări panonice de către un acumulare, un fenomen deosebit de frecvent este seceta.
râu cu nivel de bază mult mai jos, care curgea spre lacul Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 10 cm,
Câmpiei Române aflat îin continuă regresiune spre est. fiind specifică lunilor ianuarie-februarie. Direcţia predominantă
Această ipoteză a fost susţinută de G. Vâlsan (1916). Geograful a vântului este N şi NV. Viteza medie anuală este de 4,5 m\s.
sârb J. Cvijic (1908) formulează ipoteza antecedentei care APELE
susţine că fluviul a format valea prin munţi pe traseul unei Reţeaua hidrografică a Orşovei este reprezentată de
vechi strâmtori marine miocene, a cărei existenţă este probată 2 artere: Dunărea şi Cerna, precum şi de unele pârâuri
de resturile sedimentare din depresiunile alăturate. permanente sau semipermanente: pârâul Ţurlui, Ijnic,
Intre cele două războaie mondiale lucrările de Slătinicul, pârâul lui Ivan, Graţca, Mozna, Dalboca.
specialitate se diversifică: VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE
Gh. I. Niculescu, N. Popp, R. Călinescu, V. Mihăilescu, a). Specii europene – fagul, gorunul, carpenul, alunul.
I. Simionescu. Subarboretul este format din mărul pădureţ, păducelul, cornul,
Cunoaşterea completă a zonei se realizează prin sorbul, teiul.
efectuarea unor studii ample geografice folosite pentru b). Specii eurasiatice—plopul alb, plopul negru, sălcii.
elaborarea unei lucrări complexe: “Geografia văii Dunării Din familia Graminee se întâlnesc specii ale genurilor Bromus,
româneşti” în 1969, editată sub egida Institutului de Geografie. Poa, Festuca.
Cercetările au continuat şi ulterior asupra genezei şi c). Elementul mediteraneean cuprinde specii
evoluţiei văii Dunării (V. Mihăilescu, M. Iancu , C. Gheorghiu, mezoxerofile şi xerofile: mojdreanul, cărpiniţa, cruşinul, cerul,
Gr. Posea, N. Popescu, V. Velcea, Ilie I. Rădulescu, M. Grigore gârniţa, gorunul, castanul, frasinul, smochinul, magnolia.
si altii). Au existat şi studii privind hidrografia Dunării: I. Pisotă, d). Elementul pontic este slab reprezentat în zonă
V. Trufaş, I. Zăvoianu, V. Sencu, I. Ujvari. prin: arţarul tătărăsc, porumbarul. Endemismele sunt
Lucrările ce descriu clima regiunii au fost întocmite considerate plantele ale căror areale sunt cuprinse în
de: E. Dumitrescu, Gh. Neamu, E. Teodoreanu, Octavia Bogdan întregime zonei sau o depăşesc în zonele învecinate. Unele
(1978). Studii fito-geografice au fost elaborate de: N. Costache, dintre speciile considerate endemice sunt răspândite şi în alte
R. Călinescu, Sofia Iana. Contribuţii importante în domeniul spaţii geografice din sudul Europei (smochinul, magnolia,
geografiei economice au fost aduse de I. Popovici, C . Petrescu, castanul dulce, scumpia şi mojdreanul). Unele specii sunt
C. Herbst, N. Caloianu, I. Letea, Gh. Dragu, M. Chiţu, L. Panaite. locale ca Stipa danubialis la Porţile de Fier, Dianthus pallens
RELIEFUL ORŞOVEI (garofiţa sălbatică), Pinus nigra banatica, Padus mahaleb
Bazinetul depresionar Orşova este o componentă a (vişinul turcesc), brânduşa galbenă (Crocus moesiacus).
depresiunii Ogradena-Bahna, unitatea acestei depresiuni fiind Pădurea se impune în peisaj prin întrepătrunderea elementelor
exprimată atât de peisajul geografic cât şi de structura continentale cu cele termofile sudice.
geologică şi de prezenţa unei suprafeţe de nivelare unitară la Pe versantul abrupt de pe malul stâng al Cernei şi pe
un nivel superior de 300-350 metri în care au fost sculptate versantul estic al văii Slătinicului sunt instalate sibleacurile
actualele bazinete de eroziune. formate din cărpiniţă (Carpinus orientalis), mojdreanul
Nivelul de 400-450 metri încadrează depresiunea Orşova (Fraxinus ornus) şi scumpie (Cotinus coggygria) pe soluri slab
în partea de NE şi NV prin pătrunderea în bazinetul depresionar evoluate şi puternic scheletice.
a unor culmi joase ale munţilor Mehedinţi şi munţilor Almăj. Sibleacul dezvoltat pe litosoluri şi soluri brune puternic
Nivelul de 300-350 metri apare pe marginea scheletice, excesiv drenate, au un facies bogat în elemente
depresiunii, contactul cu regiunea limitrofă a munţilor fiind termofile pe Dealul Moşului şi pe Dealul Alion: Quercus
format din culmile interfluviale ale bazinetelor din componenţa pubescens (stejarul pufos), Quercus virgiliana, teiul argintiu
depresiunii Ogradena-Bahna. Nivelul terasei a 8-a a Dunării (Tilia tomentosa) şi liliacul (Syringa vulgaris). Pe versanţii
are extindere în Dealul Bărzuica, Dealul Meja, Dealul Alion, sudici ai Dealului Moşului şi Alion apare nucul (Juglanus
Dealul Drănic. regia) şi păduri de salcâm în amestec cu alte foioase.
Nivelul de 250-270 metri corespunde unei terase a În locul pădurilor defrişate se instalează tufişuri
Dunării cu altitudine relativă de 200-220 metri. Terasa a 7-a termofile de sibleac şi pajişti cu păiuş de livezi, bărboasă şi
apare sub formă de umeri în Groapa Lupului, Valea Slătinicului, obsigă.
Valea lui Ivan. Fauna e caracterizată printr-o mare diversitate de
specii: căpriorul, mistreţul, lupul, vulpea, dihorul şi nevăstuica.
Pe solul umed al pădurii se întâlnesc brotăcelul, guşterul,
şopârla, şarpele Coheber jugularis caspius, vipera cu corn şi
broasca ţestoasă de uscat.
