Page 627 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 627
judeţul MARAMUREŞ 627
PRIMĂRIA ORAŞULUI BAIA SPRIE O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul
populaţiei oraşului, astfel:
Adresă: P-ţa Libertăţii, nr. 4
Cod poştal: 435100 - în 1460 prinţul polonez ALBERT vandalizeaza oraşul
Telefon: 0262-262303, 260000; - în 1562 turcii atacă locurile cu vehemenţă
Fax: 0262-260059; - în 1589 oraşul a fost incendiat aproape în intregime
Adresa de e-mail: primaria@baiasprie.ro - în 1690 oraşul îşi cedează minele statului în
URL: www.baiasprie.ro schimbul scutirii de dări
Persoane din primarie: - în 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de
Primar: Bîrda Sebastian Alin locuitori
Viceprimar: Barkoczi Tiberiu - anul 1771 este marcat de invazia tătarilor
Secretar: Chira Felicia Maria - în anul1780 oraşul a fost inundat apa distrugând
Contabil: Bozga Alin multe locuinţe
Sate în administraţie: - în 1782 are loc o invazie de lăcuste care a facut mari
Chiuzbaia, Satu Nou De Sus, Tăuţii De Sus stricăciuni recoltelor
Suprafaţa: 9600 ha; Cu toate acestea oraşul a rămas viu. Bogăţiile din
Intravilan: 867,2 ha; adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea şi refacerea
Extravilan: 8732,8 ha; pagubelor ivite.
Populaţia: 16626; Au fost perioade de înflorire dar şi regrese marcate
Gospodării: 5039; de scăderea populaţiei. Conform primelor date rămase din
Locuinţe: 5568; timpul împărătesei Maria Tereza, populaţia a crescut de la 300
Grădiniţe: 6; Şcoli: 5; Licee: 1; de locuitori la aproximativ 5000 de locuitori şi a rămas
Aşezarea geografică: constantă până la mijlocul secolului trecut.
Conscripţiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza,
Descrierea oraşului Baia Sprie consemnează starea socială a supuşilor "Populaţia numara
Oraţul Baia Sprie are un însemnat trecut istoric. 3165 locuitori din care 214 meşteşugari,1368 de mineri, fiecare
Urme ale unor vetre de aşezări omeneşti se regăsesc familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de şcoală, 5
încă din secolele unu şi doi după Hristos. Oraşul va fi atestat preoţi, 51 de săraci şi cerşetori.
documentar relativ târziu într-o diplomă din 1329, în timpul În oraş mai existau croitori în număr de 19, negustori
regelui ungur Carol Robert care acorda locuitorilor primele 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în
privilegii. lemn.
Denumirea latinească era MONS MEDIUS ceea ce în Recensământul în limba germana din 1850, consemna
traducere înseamnă Muntele Mijlociu. Din această perioadă în rubrica populaţiei numărul de 5427 de locuitori, reprezentând
oraşul îşi leaga existenţa de minerit şi de-a lungul secolelor va 1336 de familii care locuiau în 993 de case.
apărea în documente alături de RIVULUS DOMINARUM oraşul În ceea ce priveşte naţionalităţile existente la acea
Baia Mare de astăzi, ca oraş liber regesc. vreme, maghiari erau 3800, romîni 1093, nemţi 333, slovaci 140,
În anul 1360 îl găsim în documente cu numele de iar rromi 40.
MONTANA NOSTRA, în 1348 sub numele de cetate CIVITAS Aceste date dovedesc faptul că în Baia Sprie au
MEDIO MONTIS, în 1390 sub denumirea de FELSOBANYA, în convieţuit de-alungul timpului diferite naţionalităţi care au
1406 din nou CIVITAS de MONTE MEDIO, iar mai târziu în reuşit să se respecte reciproc, formând un amestec indistinct
secolul XIX în 1851 din nou sub numele de FELSOBANYA. ce reprezinta astăzi o populaţie civilizată în număr de 16626
Dacă Baia înseamnă mină, Spria vine de la latinescul locuitori.
ASPER care înseamnă aspru, adică cu alte cuvinte în Baia Un loc de seamă îl ocupa în istoria oraşului lupta
Sprie existau mine cu condiţii aspre de exploatare. memorandiştilor mai ales că unul din conducătorii
Un calător german JEORG VAGNER în anul 1540 memorandişti, preotul-doctor Vasile Lucaciu era preot la
cercetează minele din Baia Mare şi din restul regiunii având Şişeşti sat aflat la câţiva km de Baia Sprie pe drumul ce duce
să consemneze urmatoarele : "La o departare de o milă de la Cavnic. De asemenea ţăranul Trib Gligor din Chiuzbaia sat
Baia Mare se află un alt oraşel în latineşte Muntele Mijlociu, aparţinător oraşului Baia Sprie va face şi el parte din delegaţia
locuitorii căruia au depus juramânt de credinţă pentru care în anul 1892 se va duce la Viena pentru a face cunoscut
majestatea regească, sunt toţi baiesi, originea este mai veche, împăratului memorandumul prin care se cereau drepturi egale
sunt mineri mai pricepuţi în practică şi obicei. De cetatea Baia pentru românii din Transilvania.
Mare aparţin 14 sate, două sunt ungureşti, celelalte româneşti Ziarul Sfatul ce aparea la Sighet consemnează în
iar intemeietorii acestor localităţi au fost germanii’’. numărul din 20 Decembrie 1918 drumul spre Alba Iulia astfel:
În anul 1564, un alt călător străin GIOVAN GRAMO "Sosiţi la 4 ore am plecat în jos prin codrii Gutiiului spre Baia
spune că: "Oraşele sunt locuite de unguri, dar satele toate sunt Sprie, când sântem în vale la casa pădurarului, ce surprindere
lucuite de romani’’. placută. Ne iese înainte o grupă de domnişoare şi domni cu
Chiar şi marele umanist NICOLAE OLAHUS avea să steaguri românesti făcându-ne ovatii însufleţite. Sunt Baiesprieni,
scrie: "Mai sus de Râul Someş este oraşelul Baia Mare, precum domnişoarele Anca, fraţii Lupan, fraţii Nistor, grupa noastră
şi Baia Sprie în jurul cărora sunt minele de aur şi argint şi de creşte cu tot pasul, steagurile falfâiesc, carele par să coboare
alte metale’’. iar bătrânul Gutii răsună de DEŞTEAPTATE ROMÂNE DIN
Oraşul Baia Sprie, aşezat pe Valea Râului Sasar, la SOMNUL CEL DE MOARTE. În Baia Sprie în fruntea coloanei
poalele Munţilor Gutii, are o suprafaţă de 91 km pătraţi. ne aşteaptă deja tot oraşul în frunte cu protopopul. Suntem
Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII ospătaţii lor, le multumim din inimă pentru călduroasa primire
şi XIX şi staţiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare şi ne îndreptăm spre Baia Mare’’.
şi Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei. Activităţi specifice zonei:
În anul 1411 cele două oraşe sunt cedate de regele Agricultură
SIGISMUND lui ŞTEFAN LAZAREVICS, despot sârb, în schimbul Prelucrare lemn
cetăţii Belgradului, iar mai tarziu în 1427 stăpân al oraşului Turism
avea să devină GHEORGHE BRANCOVICS. Numele ambilor Activităţi economice principale:
stăpâni au lasăt gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei Prelucrarea produselor agricole
au asuprit locuitorii băştinaşi pentru îmbogăţirea lor personală. Turism
Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446-1453, Prelucrare lemn
ca stapân al âinutului, aduce şi privilegii oraşenilor. Acestor Industria uşoară confecţii
privilegii li se vor adauga şi altele, mai târziu de către regele Creşterea animalelor
Matei Corvin.
