Page 625 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 625
judeţul MARAMUREŞ 625
Cele 3 pieţe principale, P-ţa Libertăţii, P-ţa Cetăţii şi P-ţa Păcii 2. Expoziţia pavilionară – cuprinde colecţii de obiecte
la care se adaugă şi P-ţa Izvoarele sunt spaţii urbane de mare rustice autentice, legate de ocupaţiile ţăranilor: colecţia de
valoare care împreună cu clădirile care le delimitează se ceramică, colecţia de ştergare populare, colecţia de icoane pe
constituie în ansambluri ce definesc caracterul specific al sticlă şi lemn.
oraşului istoric Baia Mare. Clădirile cu valoare istorică,
arhitecturală sau ambientală sunt numeroase, în procent de Muzeul Judeţean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare.
80% cu front continuu la stradă, element ce conferă valoare Mişcarea plastică Băimăreană se poate lăuda cu numeroase
ansamblului. iniţiative şi proiecte de anvergură: tabere de pictură şi sculptură
(Tabăra de sculptură Cărbunar), saloane de toamnă sau
Monumente de arhitectură medievală primăvară (Salonul Internaţional de gravură mică- Muzeul
Turnul Ştefan Florian), expoziţii personale, medalioane plastice etc.
Situat în Piaţa Păcii, acesta reprezintă o anexă a
Catedralei “Sfântul Ştefan”, ctitorită de Iancu de Hunedoara în Situat pe str. 1 Mai, muzeul are în patrimoniu peste
secolul al XV-lea şi s-a impus în timp ca simbol al trăiniciei 2.600 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă.
oraşului nostru; este monumentul cel mai reprezentativ de artă
medievală din Baia Mare, fiind construit în stil gotic şi având o Muzeul de Mineralogie este un muzeu unic nu doar
înălţime de peste 40 m. Iniţial, a servit pentru supravegherea pentru Baia Mare ci şi în ţară, printre puţinele în Europa şi în
strategică a oraşului şi pentru pază împotriva incendiilor. lume de acest gen, cu un patrimoniu excepţional de roci şi flori
Acum, prin valoarea arhitecturală şi istorică încărcată de de mină.
semnificaţii, Turnul Ştefan veghează asupra locuitorilor
oraşului. Este unul dintre cele mai importante obiective de acest
Localul Monetăriei gen din Europa, a cărui zestre este alcătuită dintr-un număr de
Construită în perioada 1734-1737, această clădire a peste 15.000 eşantioane mineralogice.
avut în trecut o destinaţie extrem de importantă pentru oraş,
prin achiziţionarea metalelor preţioase, baterea şi schimbarea Arii protejate existente la nivelul Municipiului Baia Mare
monedelor, dreptul de purificare a metalelor. Actualmente este şi a zonelor limitrofe
sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (prezentat
mai jos, la rubrica Muzee). În zona Municipiului Baia Mare există următoarele arii
Bastionul Măcelarilor naturale protejate:
Situat în Piaţa Izvoarelor, acest turn a fost înălţat în
secolul al XV-lea ca parte a vechilor fortificaţii ale oraşului Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia, cu o suprafaţă de 50 ha,
medieval. Mai este numit şi Turnul Muniţiei. de tipul paleontologică.
Alte clădiri reprezentative
Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului” Lacul albastru - Baia Sprie
Ridicată în anii 1905-1911, aceasta este situată în Amplasat într-o mică depresiune formată în urma
zona de est a oraşului. Remarcabil este interiorul catedralei, surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara
care are o valoare artistică deosebită. în anii 1919-1920, Lacul Albastru are origine antropică. Ca urmare
Legenda spune că de aici s-ar fi tras glonţul care l-a a conţinutului de sulfuri din vechile excavaţii miniere, apa
ucis pe Pintea Viteazu, haiduc al acestor meleaguri. acumulată în lac are o culoare verde intens. Prin chimismul apelor
Biserica “Sfânta Treime” sale, Lacul Albastru este unic în România.
Această biserică, situată în Piaţa Păcii, a fost construită Peştera Vălenii Şomcutei
în perioada 1717-1720. Ea serveşte drept lăcaş de cult pentru Peştera Vălenii Şomcutei fost descoperită în anul 1977
credincioşii romano-catolici din oraş. şi se află la altitudine de 30 m, având dezvoltarea de 176 m, o
Palatul Administrativ singură intrare şi are suprafaţa de 5.00 ha. Peştera este un sit
Este un edificiu aparte care îmbină elemente de arheologic din epoca bronzului (loc ritual cu resturi ceramice
arhitectură tradiţională maramureşeană cu elemente de acestea fiind motivele care au dus la ocrotirea ei).
arhitectură modernă. Tăul lui Dumitru
Muzee Aflat pe teritoriul administrativ al municipiului Baia
Muzeul judeţean de arheologie şi istorie constituie Mare, în localitatea Blidari, are suprafaţa de 3,00 ha. Turbăria
unul dintre obiectivele turistice de referinţă ale judeţului Tăul lui Dumitru este amplasată pe platoul constituit din andezite
Maramureş. Patrimoniul alcătuit din variate categorii de bunuri piroxenice, situat pe culmea dintre Valea Sturului şi Valea
culturale (78.000 obiecte de patrimoniu) provenite din săpături Brazilor. În mijlocul turbăriei se află un ochi de apă, având
arheologice, din cercetări sistematice, dar şi din descoperiri dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (Valea Sturului),
întâmplătoare sunt prezentate în expoziţia Comori ale epocii dar este drenată şi spre est (spre Valea Brazilor).
bronzului din nordul Transilvaniei. Rezervaţia Creasta Cocoşului
Muzeul a luat fiinţă la sfârşitul secolului trecut şi Rezervaţia este amplasata în Munţii Gutâi, în judeţul
funcţionează în sediul fostei monetării. Are o colecţie Maramureş, la o distantă de aproximativ 35 km de oraşul Baia
impresionantă de peste 56.000 piese şi documente, care acoperă Mare. În cadrul rezervaţiei se evidenţiază "Creasta Cocoşului",
toate perioadele din evoluţia istorică a poporului român. care dă numele rezervaţiei, reprezentând o colină ascuţită,
Materialele sunt grupate şi alcătuiesc o serie de colecţii: crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie
colecţia de piese arheologice, colecţia de obiecte de tehnică de 1200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după
minieră, colecţia numismatică, colecţia de stampe, colecţia de direcţia NV - SE. La sud de creasta principală se află centrele
sigilii şi peceţi, colecţia de ceasuri, colecţia de arme etc. miniere Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa
Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic cuprinde tăurile
deţine un patrimoniu remarcabil de civilizaţie şi cultură populară, de munte Chendroaiei şi Morărenilor.
concentrat în rezervaţia de arhitectură populară de pe Dealul Cheile Tătarului
Florilor, reprezentând case şi acareturi, achiziţionate cu decenii Aria naturală protejată Cheile Tătarului este situată în
în urmă din zonele tradiţionale ale judeţului, dar şi o mare comuna Deseşti, satul Mara, în suprafaţă de 15,00 ha şi lungimea
diversitate de piese: ceramică, icoane, textile, port, etalate în de 0,7 km. Depresiunea vulcanică Tătaru, care are o reţea
expoziţia pavilională din locaţia fostului Teatru de vară. hidrografică importantă, a fost drenată prin Cheile Tătarului,
Aflat în apropierea Stadionului, la poalele Dealului apele sculptând un defileu în roci vulcanice dure.
Florilor, acesta are două componente: Coloanele de la Limpedea
1. Rezervaţia etnografică interzonală în aer liber - extinsă Rezervaţia Coloanele de la Limpedea se află în
pe o suprafaţă de aproximativ 12 ha, cuprinde gospodării localitatea Baia Mare, cartierul Ferneziu, având suprafaţa de
ţărăneşti tradiţionale din diverse zone ale judeţului; 3.00 ha.
Rezervaţia Arboretelor de castani comestibili
Rezervaţia se află în nordul localităţilor Tăuţii Măgherăuş,
Valea Borcutului, Baia Mare şi Tăuţii de Sus în versantul sudic
a munţilor Igniş şi are suprafaţa de 500 ha. Scopul administrării
rezervaţiei este cel de conservare a habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, a diversităţii biologice, precum şi
dezvoltarea durabilă a zonei.
