Page 573 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

judeţul IAŞI 573

Obiective turistice: Reţeaua rutiera a comunei este formată din drumuri
Lunca Prutului judeţene şi comunale, având o lungime totala de 39,7 km

Evenimente: Principalele drumuri clasificate de pe teritoriul comunei
Ziua Comunei care are loc în fiecare an la Duminica Grajduri sunt urmatoarele:

Mare DJ 248 (Iasi - Buhaeşti) asigură relaţia cu Municipiul
Facilităţi oferite investitorilor: Iaşi şi traversează satele Grajduri şi Valea-Satului, este
prevăzut cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, are o laţime de 7 m
Infrastructură; şi acostamente de 1,5 m. Starea de viabilitate a acestui drum
Racordare apă în toate satele din comună; este mediocră.
Racordare canalizare în sat Podu Hagiului;
Racordare energie electrică; DC 50 (Grajduri - Cărbunari) este din pământ, lungime
Servicii de telecomunicaţii. de aprox 3,3 km
Drumuri pietruite şi asfaltate.
Oportunităţi: DC 50 A (DJ 248 - Pădureni) drum asfaltat, dar într-o
Schimbarea categoriei de folosinţă a păşunii de deal stare foarte proastă
cu livadă sau vie concomitent cu scăderea efectivului de animale
din zonă; DC 51 (DJ 248 - Cabana Birnova - Poiana cu Cetate)
Realizarea şi definitivarea fondului funciar prin parcelarea refăcut şi pietruit de către Comunitatea Săraca Poiana cu
cadastrală; Cetate prin fonduri FRDS
Crearea unei asociaţii pe lângă primărie cu obiect de
activitate legumicultură; DC 61 (DJ 248 - Corcodel) este din pământ
Construirea unui teren de fotbal. DC 63 (DJ 248 - Lunca) - este din pământ
Proiecte de investiţii: Căi ferate
Proiecte finanţate cu fonduri obţinute de la Guvern şi Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia N - S
fonduri europene: de magistrala de cale ferata Iaşi –Tecuci, unde funcţionează
Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare şcoală în Staţia CFR Grajduri care deserveşte la limită şi localitaţile
sat Gura Bohotin, comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la componente
Guvern prin OUG 28/2013. Istoricul comunei
Buget local: Modernizare cămin cultural în sat Gorban Comuna Grajduri este atestata documentar încă din
Amenajare parc şi piaţă în sat Gura Bohotin anul 1423, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, este formată
Proiecte aprobate prin PNDL2: din mai multe sate, fiecare cu istoria lui şi anume: Grajduri,
Construire şi dotare dispensar uman în comuna Valea Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Corcodel
Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la Guvern prin OUG 28/2013; şi Lunca.
Construire grădiniţă cu program normal pentru 2 Satul Grajduri al cărui nume provine de la grajdurile
grupe în sat Gura Bohotin, comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri ce au existat pe teritoriul pe care s-a format aşezarea, este
de la Guvern prin OUG 28/2013. atestata documentar în anul 1429. S-a format într-un mare
Proiecte propuse spre finanţare: hartop, la izvoarele pârâului Negui, între dealurile Mesteacanului
Modernizare drumuri de interes comunal prin asfaltare şi Moviliţa.
- fonduri de la Guvern prin OUG 28/2013; Satul Valea-Satului este aşezat pe valea pârâului
Modernizare drumuri de interes local prin asfaltare - Hutupeni, din dreapta Râului Rebricea, atestat documentar în
fonduri europene; anul 1864.
Construire sala sport în comuna Gorban, judeţul Iaşi - Satul Pădureni numit şi Sperieti de la denumirea
fonduri de la Compania Naţională de Investiţii ( C.N.I.); dealului Sperieti pe coasta căruia este amplasat, este atestat
Reabilitare, modernizare şi dotare Sediu de Primărie în documentar încă din anul 1820. Satul Cărbunari este aşezat pe
comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la Guvern prin OUG valea pârâului Negui, afluent al pârâului Rebricea, nume
28/2013. derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din
lemnul pădurii, este atestat documentar din anul 1803.
PRIMĂRIA COMUNEI GRAJDURI Satul Poiana cu Cetate numit şi Cinghinea este atestat
documentar din 1502 numele provenind de la "Poiana Cetatii" şi
Cod poştal: 707215 cetatuia neolitica.
Telefon: 0232-228286; Fax: 0232-228341; Satul Corcodel este situate în dreapta pârâului Rebricea
Adresa de e-mail: primar@primariagrajduri.ro şi este atestat documentar din anul 1864.
URL: www.primariagrajduri.ro Satul Lunca numit şi Lingurari este aşezat pe valea
Persoane din primarie: pârâului Rebricea şi este atestat documentar în anul 1864,
Primar: jr. Zamfirache Constantin denumirea provine de la indeletnicirea locuitorilor acestui sat.
Viceprimar: Afrăsimei Viorel În anul 1906 istoricul ieşean Gh. Ghibanescu a
Secretar: jr. Macovei Delia descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului,
Contabil: ec. Ciorpac Elena două urice slavone, unul din anul 1423, emis de cancelaria lui
Sate în administraţie: Alexandru cel Bun, celalalt din 1945, redactat de pisarii lui
Grajduri, Valea-Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Ştefan cel Mare. Aşadar, timp de aproape patru-cinci veacuri,
Lunca, Corcodel actele, scrise pe pergament, cu peceţi de ceara roşie, atârnate
Suprafaţa: 4120 ha; de şnururi, fuseseră păstrate cu sfinţenie şi transmise din
Intravilan: 500 ha; Extravilan: 3620 ha; generaţie în generaţie, de la bunici la nepoţi, în familiile
Populaţia: 8374; razeşilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse în locuri tainice,
Gospodării: 1372; Locuinţe: 1564; uneori îngropate în vremuri de rastriste, asemenea docemente
Grădiniţe: 5; Şcoli: 5; erau bunul cel mai de preţ al obştei răzeseşti, dovada juridică
Aşezarea geografică: a proprietăţii într-o moşie stăpânită în devalmasie în primele
generaţii de după beneficiarul actului, de regulă un credincios
În zona de sud-est a judeţului Iaşi al domneiei în războinicele veacuri al XIV-lea şi al XV-lea.
Vecini: Scoase la iveala numai în împrejurările totdeauna păguboase
La nord - comuna Giurea; ale unor judecaţi în faţa Divanului sau a Domnilor, aceste "cărţi"
La sud - comuna Scânteia; puteau să hotarască soarta multor oameni. În asemenea situaţii
La vest - comuna Mogoşeşti; s-a născut zicala: "Ai carte, ai parte" (de mosie).
La est - comuna Dobrovăţ. În anul 1928, uricul de la Ştefan cel Mare mai era inca
in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi. Instrainate,
pretioasele acte au intrat, totusi in arhive,unde vor conserva
inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor
timpuri apuse, dar nu uitate.