Page 491 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 491
judeţul GORJ 491
Creşterea animalelor (anul 2009) (capete): S-a propus organizarea unui muzeu în aer liber cu vitrine care
Bovine - 1081 să conţină obiectele găsite aici: vase, monezi romane. Obiecte
Ovine - 3176 din bronz şi fier, obiecte din piatră şlefuită. Propunerea nu s-a
Caprine - 51 materializat niciodată.
Porcine - 774
Cabaline - 189 Tot aici este "Crucea lui Ursache" şi "Oborul Jidovilor"-
Servicii: o dolină uriaşă adâncă de 2,5 m. cu pereţii abrupţi despre care
Turism se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor
Firne reprezentative: preistorici. Şi astăzi ea serveşte, primăvara înainte de urcatul
SC Bizicom SRL oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor.
SC Succes Nic Com SRL
SC Happy SRL Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind
SC Zexe SRL vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o
SC Lanad Impex SRL mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a
AF Pîrvu Dorin străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec.
SC Carlexim SRL XIX.
AF Prinţipu Ion
AF Popescu N. Constantin Sfânta Mânăstire Polovragi
PF Buşe Marian Sfânta Mânăstire Polovragi este aşezată într-un cadru
AF Giurgiu Vasile pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea
AF Turcă Elena Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani
Agropensiunea Gedy comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şi
Pensiunea Saradavy Bistriţa.
Farmacia Florina Mânăstirea şi-a luat denumirea de la localitatea
Fruct Alcool SRL vecină - Polovragi - Această toponimie românească cu
Diana Com SRL rezonanţă particulară, a dat naştere la multe interepretări. Unii
Mags Construct SRL au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă,
Ancorex Ind SRL folosită ca medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt
Evrikasa Serv grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie
Obiective turistice: Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de
Potenţialul turistic natural - istoric vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o
Este dat în primul rând de aspectul peisajului vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoţeanu).
înfrumuseţat de prezenţa barei calcaroase ce formează abruptul Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine
de la contactul muntelui cu depresiunea, de existenţa în geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă,
aceste calcare a cheilor, peşterilor şi altor forme carstice. referitoare la credinţele religioase şi practicile medicale
Se remarcă, prin sălbăticia şi spectaculozitatea lor, răspândite în viţa strămoşilor noştri. În sprijinul acestei opinii
Cheile Olteţului cu o lungime de 2.000 m. care, prin îngustimea ar veni şi faptul că în conştiinţa localnicilor se păstrează
lor, prin verticalitatea şi înălţimea ameţitoare a pereţilor, tradiţia, conform căreia, zeul dac Zamolxis a locuit în peştera
rivalizează cu vestitele Chei ale Bicazului. de la Polovragi. În preajma lui se găseau vraci, medici sau
Tot aici se află Peştera Polovragi (Peştera lui Pahomie) preoţi, cunoscători ai cultului dar şi ai tainelor vindecării
cu o lungime de 9.200 m (în care intră şi ramificaţiile), fiind una neputinţelor trupeşti, oferind oamenilor leacuri preparate din
dintre cele mai lungi din ţară. Electrificată pe o lungime de 700 m., plante medicinale răspândite din belşug în flora locală.
care este deschisă marelui public, peştera prezintă numeroase Scriitorul Alexandru Vlahuţă consemnează această legendă în
concreţiuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat lucrareasa. "România Pitorească", unde spune că zeul
cu diferite nume: Jilţul lui Zamolxe, Cuptorul dacic etc. De îndemna poporul să-şi apere pământul strămoşesc, "iar stropii
altfel credinţa populară susţine că "după înfrângerea dacilor ce se preling şi picură şi azi din steiurile acestea sunt lacrimile
de către romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, s-ar fi lui".
retras în peşteră plângând soarta poporului său. Picurii din Evenimente:
tavan nefiind altceva decât lacrimile sale" (Al. Vlahuţă Târgul anual de Sfântul Ilie 14-20 iulie
România Pitorească - 1901). Restul peşterii, cercetată în Hramul Bisericii Sfintei Mănăstiri Polovragi
amănunţime de un colectiv al Institutului Speologic Bucureşti, "Adormirea Maicii Domnului" - 15 august a fiecărui an
condus de I. Povară şi G. Diaconu în anii 70, a fost închis, Hramul Bisericii Polovragi "Sfântul Dumitru" -
deoarece mulţi falşi speologi intraţi aici au început să devasteze 26 octombrie a fiecărui an
concreţiunile calcaroase foarte bogate în acest sector. Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Mai la vest, pe teritoiul comunei Baia de Fier, Cheile Gavril" - 8 noiembrie a fiecărui an
Galbenuli, mai puţin impresionante, ascund în interiorul lor cea Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Împăraţii Constantin
mai cunoscută peşteră din România - "Peştera Muierilor", cu o şi Elena" - 21 mai a fiecarui an
mare bogaţie de forme pe care luminile reflectoarelor Facilităţi oferite investitorilor:
desenează figuri şi umbre dintre cele mai interesante. Peştera ACCESIBILITATE:
a fost cercetată ştiinţific în perioada 1951 - 1956 de către un Rutieră:
colectiv al secţiei de antropologie a Academiei, condus de C.S. DN = 1; DN 67.
Nicolăescu - Plopşor şi ulterior de un colectiv al Institutului DJ = 1; DJ 665.
Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti. Ea prezintă două etaje, DC = 5; DC 22, DC 22A, DC 22B, DC 22C, DC 22D, DC
unul superior de 640 m, electrificat şi deschis circuitului (spre Pasul Curmatura Olteţului).
turistic; altul inferior - de 200 m., nevizitat, fiind rezervaţie Feroviară:
speologică. Lungime linie CF = 0 km
Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai puţin Staţie /haltă /anul dării în folosinţă: -
cunoscut şi mai greu de vizitat îl reprezintă "Cetatea dacică" de Aeriană: 0 Km
pe platoul Pietrei Polovragiului, pus în evidenţă de săpăturile Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi municipiul reşedinţa
arheologice din anii 1970 - 1980 de profesorul Floricel Marinescu de judeţ: 53 km
de la Muzeul Militar Central din Bucureşti. Cetatea situată pe Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi cel mai apropiat
un platou calcaros înconjurat din trei ărţi de abrupturi greu oraş: Novaci - 15 km
accesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din Conectare la sisteme de transport public interurban: DA.
sec. II - I î. Hr., ce avea aşezare stabilă jos pe terasa Olteţului. Cursele de călători ce asigură legături directe cu
municiiile: Bucureşti, Piteşti, Rm. Vâlcea, Sibiu, Craiova,
Tg. Jiu, Petroşani, Hunedoara, Deva, Timişoara, Alba Iulia,
Cluj.
