Page 489 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

judeţul GORJ 489

Obiective turistice: Comuna Peştişani este situată la 20 km de Municipiul
Elementul cel mai dinamic al potenţialului economic Tg-Jiu, la aceasta ajungandu-se pe drumul naţional 67 D.

al comunei Padeş este turismul care este deosebit de mare şi Comuna Peştişani este poziţionată în zona
complex Subcarpaţilor Getici, astfel climatul local are un pronunţat
caracter mediteranean. Teritoriul său porneşte de la o
Turismul completat cu cercetarea extrem de valoroasă altitudine de 2-300 metri şi urcă în munţi până în creasta Oslei
a zonelor şi monumentelor naturii se referă la: care ajunge până la 1946 metri. Este amplasată în jurul
latitudinii nordice de 45°04’50" şi pe meridianul estic 23°03’10".
- rezerva forestieră - pădurea Gorganu din zona satului
Motru-Sec; Suprafaţa totaă este de 216,87 kmp, cu toate acestea
pădurile reprezentând cea mai mare parte din suprafaţa
- rezervaţiile de munte - Cheile Corcoaia, Ciucevele comunei.
Cernei;
Densitatea locuitorilor este de 19.74 loc./kmp, fiind
- rezervaţia specială Parcul Naţional Domogled - Valea răspândiţi în 7 sate: Peştişani, Boroşteni, Brădiceni, Frânceşti,
Cernei; Gureni, Hobiţa, Seuca.

- reţeaua ecologică Natura 2000; Reşedinţa administraţiei publice locale a comunei se
- rezervaţii speologice ca: Peştera Cloşani, Peştera află în localitatea Peştişani, având codul poştal 217335.
Cioaca cu Brebenei, Peştera Lazului şi Peştera Martei şi situl
arheologic - Morminţi; Din drumul naţional (centrul comunei), se crează
- sat vacant - complex Lucia Cerna sat (100 locuri condiţii cu posibilitatea de accces prin drumuri judeţene,
cazare). comunale şi forestiere, spre localităţile Lupeni şi Uricani, precum
Evenimente: şi de pe marginea Jiului de Vest.
Pe plan cultural comuna Padeş dispune de ansamblu Activităţi specifice zonei:
de datini populare numit "Roua", ce participă împreună cu
locuitorii la manifestări şi datini populare ca: Exploatarea şi prelucrarea lemnului
Dragobetele; Exploatarea materialelor de constructii, piatra de rau,
Piţărăi; de calcar, de granit, balast, nisip, sorturi
Sânzienele; Agricultură
Urcatul oilor la munte; Zootehnie
Floriile; Apicultură
Zilele comunei Padeş; Piscicultură
O altă manifestare deosebit de importantă o constituie Tamplarie
organizarea din Câmpia Soarelui - dedicată lui Tudor Vladimirescu Turism.
Facilităţi oferite investitorilor: Activităţi economice principale:
Principalele facilităţi oferite investitorilor sunt în Prelucrarea lemnului
domeniul turismului Creşterea animalelor
Proiecte de investiţii: Obiective turistice:
Modernizare şi extindere alimentare cu apă în comuna Comuna Peştişani este renumită în primul rând pentru
Padeş, judeţul Gorj marele sculptor Constantin Brâncuşi care s-a născut în satul
Modernizare drum forestier Motru-Sec - Sector CFF 9 Hobiţa din comuna Peştişani.
şi ramificaţie Capra, km 0+000 - km 10+105 comuna Padeş, Vizitatorii sunt impulsionaţi de Casa memorială
judeţul Gorj Constantin Brâncuşi, care se află în localitatea sa natală (sat
Proiecte propuse de investiţii: Hobiţa) la 3 km de centrul comunei Peştişani. Este clasificată
Modernizare drumuri comunale şi stradale ca monument istoric, sub denumirea de "Casa-Muzeu
Extindere alimentare cu energie electrică Constantin Brâncuşi". Este monument de arhitectură populară
de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost restaurată în 1971,
PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTIŞANI la înfiinţarea muzeului.
Colecţia muzeului cuprinde fotografii, albume, documente,
Adresă: Principală cărţi, scrisori care reflectă momente din viaţa şi activitatea lui
Cod poştal: 217335 Constantin Brâncuşi. Este prezentat mobilier original de
Telefon: 0253-277100, 277151; interior ţărănesc de la începutul secolului al XX-lea.
Fax: 0253-277100, 277151; În al doilea rând în comuna Peştişani există 9 biserici
Adresa de e-mail: primaria@pestisani.ro amplasate în satele: Peştişani, Brădiceni, Hobiţa, Seuca, Frânceşti,
URL: www.pestisani.ro Boroşteni, Gureni.
Persoane din primarie: Printre acestea, cele mai vechi biserci sunt construite
Primar: Pigui Cosmin din lemn şi aparţin de Arhiepiscopia Craiovei, fiind biserici
Viceprimar: Nicolcioiu Nicolae ortodoxe. Vechimea lor, după anul scris pisanii:
Secretar: Tudose Cristina Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - Peştişani,
Contabil: Logăscu Nicoleta ctitorie 1735;
Sate în administraţie: Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - Hobiţa, ctitorie
Peştişani, Brădiceni, Frânceşti, Boroşteni, Gureni, Hobiţa, 1822;
Seuca Biserica de lemn Seuca - ctitorie 1888;
Suprafaţa: 21687,34 ha; Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" - Frînceşti, ctitorie
Intravilan: 888,30 ha; Extravilan: 20799,04 ha; 1823;
Populaţia: 3732; Gospodării: 2125; Locuinţe: 2125; Biserica de lemn Boroşteni - ctitorie 1935.
Grădiniţe: 7; Şcoli: 6; Licee: 1; În al treilea rând, PEŞTERA CIOAREI din satul Boroşteni,
Aşezarea geografică: aşezare paleolitică, în care au fost descoperite urme ale
existenţei milenare a poporului român şi strămoşilor acestora
Teritoriul administrativ al comunei Peştişani este situat pe aceste meleaguri.
în zona de nord a judeţului Gorj, pe direcţia drumului naţional De asemenea, Valea Bistriţei râul străbate masivul
(DN 67D) Târgu Jiu-Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi) şi se muntos Vâlcan şi curge, la vale, pe lângă Hobiţa. În munte,
învecinează: regăsim două baraje hirdorneregetice, Barajul Vaja şi Barajul
Clocotis.
- la nord cu oraşul Uricani - judeţul Hunedoara; Pe Valea Bistriţei se află Cascada Dracilor, "preferată
- la sud cu comunele Băleşti şi Teleşti; de necuraţi". De sute de ani, o legendă spune că oamenii au
- la est cu comunele Runcu şi Arcani; văzut dracii scăldându-se în miez de noapte şi uscându-se,
- la vest cu oraşul Tismana şi comuna Godineşti. apoi, în jurul focului.