Page 426 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 426
426 judeţul DOLJ
Lungimea totală a Dunării este de aproximativ 2860 km, din Înainte de al Doilea Război Mondial (1939 – 1945),
care 1075 km se află pe teritoriul României şi circa150 km de-a pe teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat o zonă umedă,
lungul judeţului Dolj. Fluviul ca atare, precum şi bălţile pe care alimentată periodic de revărsări ale apelor Dunării, cu
le formează prin inundare oferă zonei un potential piscicol şi multe bălţi şi stufăriş, loc unde oamenii pescuiau şi de
pescăresc important, însă valorificat puţin în ultimii ani. unde procurau trestie şi papură pentru folosinţa în
gospodărie.
Pânza freatică este cantonată în depozitele cuaternare
din luncile râurilor. În cazul oraşului Dăbuleni, straturile Acest loc este cunoscut azi sub numele "în baltă".
acvifere freatice din lunca Dunării sunt alcătuite din nisipuri şi Zona a fost modificată în urma desecărilor practicate de
pietrişuri, cu intercalaţii de bolovănişuri la partea inferioară. regimul comunist, devenind propice pentru agricultura (grau,
Nivelul piezometric se află la adâncimi de 0,5-3mm. Alimentarea porumb, pepeni.
orizonturilor acvifere se realizează pe toată suprafaţa lor din Activităţi specifice zonei:
precipitaţii, din râuri şi temporar din canalele de irigaţii.
Principala ocupaţie a cetăţenilor din oraşul Dăbuleni
Scurt istoric rămâne însă, cultivarea fructelor şi legumelor, în special a
Cea mai veche atestare documentară a Dăbuleniului pepenilor verzi, dar şi a tomatelor şi a altor legume şi fructe.
este datată din 5 iunie 1494, când, Vlad Călugărul, "domn a Consiliul Local Dăbuleni are înregistrată la Oficiul de Stat
toată Ţara Ugrovlahiei", a întărit cu semnătura sa stăpânirea pentru Investiţii şi Mărci, marca individual Dăbuleni Casa
moşiei numită "Recica Dabului cu bălţile şi cu tot hotarul Pepenilor.
Dabului lui Cîrjeu cu fiii lui Drăghici, Voinea, Stanciul şi Radul
[...]" Totodată, terenurile agricole din jurul localităţii
Satul Recica Dabului – oraşul Dăbuleni de azi – este oferă condiţii optime pentru cultivarea viţei de vie şi a
menţionată ca aşezare locuită pe 25 aprilie 1539, într-un piersicilor.
document emis de Domnitorul Radu Paisie, prin care întărea
stăpânirea boierului Detco din Brâncoveni asupra satului Oamenii din localitate sunt recunoscuţi pentru
Recica Dabului, satul devenind din sat liber de moşneni, sat hărnicia lor, produsele cultivate de ei fiind vândute în întreaga
dependent, locuitorii devenind rumâni pe moşia boierilor tară.
Brâncoveni.
Denumirea Dăbuleni apare oficial într-un document Calitatea incontestabilă, determină recunoaşterea
din 24 aprilie 1664. produselor agricole pe piaţa românească, fiind produse
În anul 1668, odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti obţinute prin utilizarea unor tehnologii de ultimă oră.
a lui Constantin Brâncoveanu, satul Dăbuleni devine sat
domnesc. In 1713 Constantin Brâncoveanu a dat ca zestre La Dăbuleni se practică agricultura la un nivel
fiului său, Radu, moşia Dabului cu toţi robii aflaţi pe ea - in "aparte" - oraşul Dăbuleni este recunoscut la nivel naţional ca
1714 acesta este decapitat. fiind producătorul şi furnizorul principal de pepeni verzi şi
În 1832 Grigore Brâncoveanu moare şi lasă prin galbeni, putându-se demonstra această afirmaţie, atât prin
testament toată averea soţiei sale, Safta Brâncoveanu. Aceasta datele statistice privind producţia anuală de pepeni, care este
a hotărât să construiască pe moşia Dăbuleni un spital care să de 40.000 – pepeni verzi şi 6000t – pepeni galbeni, dar şi prin
poarte numele Brâncovenilor. faptul că Dăbuleniul este înscris la Oficiul de Stat pentru
În 1835 se pun bazele fundaţiei Bănesei Safta Investiţii şi Mărci, cu marca individuală – "Dăbuleni Casa
Brâncoveanu, denumit Spitalul Brâncovenesc, din care făcea Pepenilor".
parte şi Spitalul Brâncovenesc Dăbuleni. Spitalului Brâncovenesc Activităţi economice principale:
şi biserica zidită de Domniţa Bălaşa (fiica domnitorului
Constantin Brâncoveanu) au devenit in anul 1837 Aşezămintele Cultura plantelor
Brâncoveneşti. Între Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti şi Pepeni verzi
locuitorii satului Dăbuleni s-au iscat multe neînţelegeri din Activităţi de vânzare a produselor agricole
cauza dărilor grele pe care arendaşii moşiilor respective le În prezent, la nivelul oraşului Dăbuleni, sunt înregistraţi
impuneau ţăranilor. un număr de 148 de agenţi economici. Dintre aceştia, 141 sunt
La cartografia judeţului Romanaţi din anii 1844-1845, activi, iar un număr de 7 sunt în situaţie sau ameninţate de
se arată că satul Dăbuleni, proprietate a Spitalului Brâncovenesc faliment. Cea mai mare parte a acestora, respectiv un procent
(construit de Safta Brâncoveanu) s-a unit cu satul Broasca şi de peste 50%, îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului
satul Ciungu şi astfel, comasarea lor a format comuna Dăbuleni, şi repararea autovehiculelor. Pe locul doi, ca şi număr, sunt
care ulterior, în anul 2004 a devenit oraş. cele care au activitate în domeniul agriculturii, silviculturii şi
Odată cu apariţia Legii Rurale promulgată de A.I. Cuza pescuitului.
la data de 14 (26) august 1864 au fost împroprietăriţi pe locuri Obiective turistice:
de case şi pe vii 802 săteni, întreaga suprafaţă cuvenită Situată în Lunca Dunării
locuitorilor fiind de 3.395 ha si 3.598 m. Localitate de frontieră
Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti scăpase de la Canalul magistral
expropriere întreg izlazul comunei cu respectabila suprafaţă Formaţiuni naturale existente
de 2.457 ha. În partea de sud a localităţii, la aproximativ 7 km,
În anul 1909 începe construcţia spitalului din Dăbuleni, trece fluviul Dunărea.
spital ce a intrat în funcţiune la 5 iunie 1911. Apa Dunării a săpat în Câmpia Olteniei văi adânci şi
În 1929, Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti terase bine conturate, pe teritoriul Dăbuleniului întâlnindu-se:
părăseşte izlazul pentru că primeşte o suprafaţă dublă în Balta Terasa Petrişorului, Terasa Flamandă, Terasa Băileşti şi
Brăilei - la Pietroiu - izlazul rămânând locuitorilor comunei Terasa Lunca Dunării s-au format în depozitele fluvio-lacustre
Dăbuleni. ale Pleistocenului inferior în timpul Pleistocenului mediu şi
Ultimul descendent, prinţul Constantin Basarab superior, în timpul unor oscilaţii climatice şi pe fondul înălţării
Brâncoveanu, prim episcop al Aşezămintelor Brâncoveneşti, neotectonice.
va arenda comunei Dăbuleni, pe termen de 50 ani, cu drept de Terasa Petrişorului este cea mai înaltă terasă a
prelungire (arenda 1 leu anual), o suprafaţă de 30 ari pentru a Dunării de la marginea podişului Getic, cota sa cea mai înaltă
se construi localul unei şcoli ce se va numi "Vodă Constantin atingând 122 m.
Brâncoveanu", inaugurarea având loc la 29 august 1934 - azi Terasa Flamandă are o altitudine cuprinsă între 50 şi
Şcoala Nr. 1 Dăbuleni. 100 m, iar Terasa Băileşti are o altitudine de 25-40 m.
La 15 noiembrie 1935 tot pe Aşezămintele Brâncoveneşti Terasa Dunării cuprinde albia Dunării şi terenurile
ia fiinţă şi Căminul Cultural afiliat la Fundaţia regală cu ordinul ocupate de fostele bălţi şi gârle care au fost desecate.
nr. 10956 din 10 decembrie 1935. Cea mai mare dună de nisip de pe teritoriul oraşului
Dăbuleni este Duna Posodari sau "La Cetate", care reprezintă
zonă protejată, stabilită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional – Şecţiunea a III-a –
zone protejate.
