Page 339 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

judeţul CLUJ 339

Activităţi economice principale: Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de
Agricultură variat, complex şi pitoresc .Faptul că s-au aşezat oameni în
Comerţ această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei
dintre aceştia şi formele de relief, care le-a oferit cadrul şi
Obiective turistice: potenţialul natural unei dezvoltări socio-economice.
Castelul "Korniş" secolul al XVI-lea
Bisericile ortodoxe din secolul al XIII-lea şi secolul al Istoricul localităţii:
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a
XVI-lea - Mănăstirea lungul istoriei ca punct geografic important în derularea unor
Biserica reformată Nireş secolul al XVI-lea - toate evenimente istorice. Ţăranii din Scaunul Arieş au participat la
răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Prin comuna Mihai
monumente istorice Viteazu a trecut şi Avram Iancu, împreună cu moţii din Apuseni,
Hidrocentrala Someş din 1900 la Revoluţia de la 1848.
Barajul Someş 1063 Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei
Zona de agrement şi pescuit Baraj Someş Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia săpăturilor
arheologice care s-au făcut în apropierea Cheilor Turzii şi pe
Evenimente: Dealul Alb din satul Cheia. La săpăturile efectuate în anul 1989
Jupănatul Boului - sat Mănăstirea, de Rusalii s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatră şi
Paparudele - ultima duminică din luna iunie, sat Nireş os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz,
Fiii satului Sînmarghita oseminte de om şi animale domestice. La Corneşti, pe dealul
“Aurarul”, s-au descoperit obiecte de podoabă (brăţări, mărgele),
Facilităţi oferite investitorilor: unelte, precum şi un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca
Zonă agrement şi pescuit - vânătoare mărime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la
începutul epocii feudale, însă fără determinări concrete.
Proiecte de investiţii: Cercetările efectuate la sfârşitul secolul al XIX-lea au
Apă conchis că peşterile din Cheile Turzii au fost locuite începând
Canalizare cu epoca de piatră, apoi în cea a bronzului şi a fierului.
Drumuri comunale şi uliţe săteşti O concepţie nouă şi aproape definitivă, cu privire la
Teren sport sintetic istoricul zonei, a rezultat de pe urma săpăturilor şi a vastelor
Centru de informare turistică investigaţii făcute cu competenţă ştiinţifică de către
Renovare sediu vechi Primărie arheologul Nicolae Vlassa, şef de secţie la Muzeul de Istorie
Împrejmuire, amenajare curte Primărie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între anii 1966-1971, astfel că
faţă de cele 32 de peşteri cunoscute, s-au mai descoperit încă
PRIMĂRIA COMUNEI MIHAI VITEAZU 28 peşteri şi firide. S-a concluzionat atunci, că cele mai vechi
urme aparţinând paleoliticului inferior (cca. 600.000 î.e.n.), au
Adresă: Principală, nr. 1014 apărut în preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe
Cod poştal: 407405 Dealul Alb. Aici s-au descoperit, într-o străveche peşteră
Telefon: 0264-329101, 329100; formată în alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de
Fax: 0264- 286101; foc şi unelte de silex, aparţinând Culturii Prund. Tot pe Dealul
Adresa de e-mail: primariamihaiviteazu@yahoo.com Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice:
URL: http://primariamihai-viteazu.ro rinocer, elefant şi o specie de cal sălbatic.
Persoane din primarie: În zona unde se află în prezent căminul cultural şi în
Primar: Zeng Ioan împrejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de
Viceprimar: Sasu Gligor Potaissa, s-au descoperit urme ale unor construcţii din
Secretar: Tuşa Pavel cărămizi, ceramică romană,15 obiecte mărunte, sarcofage de
Contabil şef: Marian Elena Maria piatră şi obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre
Sate în administraţie: monumentele epigrafice şi sculpturale care existau la casa
Mihai Viteazu, Cheia, Corneşti Wolf, au fost aduse din ruinele castrului de la Potaissa.
Suprafaţa: 4757 ha; Intravilan: 1129 ha; Extravilan: 3624 ha; Continuând firul descoperirilor de pe teritoriul actualei
Populaţia: 5423; comune Mihai Viteazu, se poate menţiona că s-au descoperit
Gospodării: 2534; Locuinţe: 2204; urme ale unor aşezări romane, lângă valea "Bădenilor", iar pe
Grădiniţe: 3; Şcoli: 2; malul stâng al Arieşului s-au descoperit, de asemenea, urme
Aşezarea geografică: ale unor aşezări romane, un relief funerar fragmentar cu
inscripţia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sfântul Duh", din
Comuna Mihai Viteazu face parte din ţara Tansilvaniei, hotarul fostului sat Sânmihaiul de Sus, s-au găsit: o monedă de
regiune situată în partea de sud-est a judeţului Cluj, la limita bronz de la Traian şi un denar de potin din secolele II - III.
vestică a Câmpiei Transilvaniei, în cea mai mare parte În zona numită "Stânca Roşie", pe "Drumul lui Traian",
depresiunea Turda-Câmpia Turzii, formată în cursul mijlociu şi din regiunea comunei, s-a descoperit o monedă cu legenda
inferior al Arieşului. Spre limita de vest şi nord-vest a teritoriului "Provincia Dacia an II".
comunei, apare partea periferică a Câmpiei Transilvaniei, În satul Corneşti nu au fost descoperite urme romane,
reprezentată printr-un versant monoclinal dezvoltat între însă în satul Cheia a existat o aşezare romană, fiind descoperite
altitudinea de 335-500 m. monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de
sarcofag; există posibilitatea ca unele să fi fost aduse de la Turda.
Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu Studii foarte importante legate de aşezarea comunei
este una dintre cele mai mici din cadrul judeţului Cluj, ea Mihai Viteazu au fost realizate la sfârşitul sec. XIX-lea de către
având o suprafaţă de 47,53 km2, respectiv 4753 ha, dintre care istoricul şi geograful Orban Balás ("Cum părăsim Turda
1129 ha (Mihai Viteazu 880 ha, Cheia 114 ha, Corneşti 135 ha) ajungem la localităţile Sânmihaiu de Jos şi Sânnmihaiu de Sus,
fiind intravilan şi 3624 ha extravilan. ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se întinde una dintre
cele mai mari comune a Scaunului Arieşului […]Astăzi (1880)
Centrul de comună, satul Mihai Viteazu, se află pe satul se află în partea dreaptă a Arieşului, dar cum spun
drumul naţional 75 Turda-Câmpeni, la 6 km de Turda. bătrânii, satul se întindea pe malul stâng al Arieşului, nu satul
s-a mutat, ci Arieşul a fost obligat sa-şi schimbe cursul, prin
Vecinii sunt: comuna Sănduleşti la Nord, comuna zăgăzuire, pe la poalele Dealului Hodiniş. Şi acum se văd
Petreştii de Jos la Vest, comuna Moldoveneşti la Vest şi Est şi urmele digului în satul de jos, la moara care se află la Argila
Municipiul Turda la Est. de Jos").

Comuna este situată la poalele Munţilor Apuseni, de-
a lungul Văii Arieşului, în zona de contact a Munţilor Trascăului
cu Podişul Transilvaniei.

Cadrul fizico-geografic:
Transilvania este considerată de către mulţi specialişti
ca ţara tuturor formelor de relief, de la câmpia joasă până la
munţii relativ înalţi.