Page 140 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

140 judeţul BIHOR

Accesul în localitate şi spre alte localităţi se mai Activităţi specifice zonei:
poate face şi pe calea ferată, aceasta beneficiind şi de o haltă Exploatarea şi prelucrarea lemnului
CFR. Exploatarea şi comercializarea pietrei şi materialelor

Localitatea Abrămuţ este situată pe DC 111 Petreu- pentru construcţii
Abrămuţ-Sânlazăr,la 8 km de orasul Marghita şi de 60 km de Industria încălţămintei
Municipiul Oradea. Agricultură

Satul Făncica este străbătut de DC Abrămuţ-Crestur Activităţi economice principale:
drum ce permite accesul în restul localităţilor . Industria încălţămintei
Industria materialelor de construcţii
Satul Crestur este străbătut de DC Petreu-Olosig. Este Industria transporturilor
de asemenea mărginit de calea ferată Marghita-Sacuieni Industria alimentară
având şi o haltă CFR Industria exploatării lemnului
Activităţi specifice zonei: Industria de prelucrare şi conservare a fructelor de

Extracţia ţiţeiului şi gaze naturale si prelucrarea lor pădure
parţială . Turism
Activităţi economice principale: Firme reprezentative:
SC GIRMAN RO SRL
Agricultură SC PLASTEX SRL
Zootehnie SC HOLCIM SA
Obiective turistice: SC BETON CONSTRUCT SRL
Biserica reformată Abrămuţ, construită în anul 1643 SC ORAPLUMA SRL
Biserica din Crestur, datează din secolele XV-XVI
Cetatea de pământ "Zongora" de la Petreu Obiective turistice:
Turnul Ciunt Crestur Cetatea Piatra Şoimului - se află la 4,5 kilometri de
Evenimente:
- Zilele comunei organizate în prima decadă a lunii centrul localităţii în care se găsec, Peştiş, pe malul Văii
august. Secătura şi la 4 kilometri de Aleşd, aceasta fiind amplasată pe
- Întălnirea corurilor bisericesti înainte de Crăciun. un pinten de calcar cu cota de altitudine de 484 metri.Cetatea
Facilităţi oferite investitorilor: a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII -lea,
Reducere taxe şi impozite fiind menţionată pentru prima dată într-un document din anul
Acces uşor rutier şi feroviar DN 19 B, DN 19 F 1306. De aesemenea, cetatea a fost centrul unui întins
Proiecte de investiţii: domeniu feudal, care în secolul XIV se întindea până dincolo
- Fonduri Europene atrase în valoare de 3000 000 euro de Cetatea Bologa (zona Huedin), în perioada 1658-1660
care s-au implementat în derulare canalizare menajeră şi aceasta aflându-se în posesia domnului Ţării Româneşti,
reabilitare reţea apă potabilă Constantin Şerban Basarab. Patru secole mai târziu, în anul
- Construcţie After- Schoo 1711, trupele imperiale austriece au aruncat în aer Cetatea
- Asfaltarea drum Masura 7.2 Piatra Şoimului, astfel încât în prezent aceasta se prezintă
doar sub forma unor ruine. În plus, în Peştera de sub Cetatea
PRIMĂRIA ORAŞULUI ALEŞD Piatra Şoimului au fost găsite fragmente de ceramică neolitică
şi piese scheletice ale rinocerului lânos. În privinţa importanţei
Adresă: Bobâlna, nr. 3 istorice a Cetăţii Piatra Şoimului trebuie spus că aceasta a fost
Cod poştal: 415100 importantă pentru rolul său de protecţie în nord-vestul
Telefon: 0259-342539; Transilvaniei, în special împotriva încercărilor de supunere
Fax: 0259-342589; venite din partea marilor puteri rivale, imperiul otoman şi cel
Adresa de e-mail: primaria.alesd@cjbihor.ro habsburgic. De asemenea, ca orice altă cetate medievală mai
URL: www.alesd-bihor.ro avea şi rolul de-a adăposti populaţia în caz de primejdie.
Persoane din primarie: Cetatea Piatra Şoimului face parte din seria cetăţilor care s-au
Primar: Todoca Ioan Coloman construit în această parte a Transilvaniei după retragerea
Viceprimar: Kajanto Paul tătarilor, atestate la scurt timp după 1241: Adrian, Palota, Finiş,
Secretar: Lauran Nicoleta Şoimuş-Pietroasa, Rîmetea-Trascău, Bologa, Deva.
Contabil: Vinter Florica
Sate în administraţie: Peştera Piatra Jurcoaiei - în satul Peştiş la confluenţa
Peştiş, Tinăud, Pădurea-Neagră Văii Morii cu Valea Lion, pe un promotoriu cu coaste abrupte care
Suprafaţa: 7245 ha; Intravilan: 4703 ha; Extravilan: 2542 ha; separă cele două văi, se află peştera numită de localnici "Piatra
Populaţia: 10655; Gospodării: 3499; Locuinţe: 4453; Grădiniţe: 8; Jurcoaiei". Peştera constituie cea mai dezvoltată formaţiune
Şcoli: 4; Licee: 2; caracteristică de pe versantul drept al Văii Crişului Repede.
Aşezarea geografică: Portalul peşterii are o deschidere ce nu depăşeşte 3 m lăţime, iar
înălţimea de 1,60 m. Peştera comportă o singură galerie lungă de
Oraşul Aleşd este situat în vestul Românie, la o distanţă 5,50 m, având în medie aceeaşi lăţime. La capătul galeriei se
de 50 kilometri de graniţa cu Ungaria şi în partea estică a găsesc două mici ramificaţii, una mai îngustă spre nord şi alta mai
judeţului Bihor pe DN 1 (E 60), la 38 kilometri est faţă de oraşul largă în sens opus, dând impresia unor galerii colmatate.
reşedinţă de judeţ, Oradea şi la 112 kilometri vest faţă de
Municipiul Cluj-Napoca. Oraşul Aleşd este situat în nord-vestul Tavanul este neuniform, în treimea mijlocie urcă brusc
ţării, într-o zonă deluroasă pe terasa a II-a de pe malul drep al în formă de cupolă (cca. 4 m de la planşeu). Peştera uscată şi
Crişului Repede, fiind înconjurat de dealuri cu înălţime cuprinsă relativ însorită, a ofertei condiţii prielnice de locuire încă din cele
între 235-320 metri. De asemenea este amplasată în Depresiunea mai vechi timpuri. În peşteră s-au descoperit: vas fragmentat în
Vad-Borod, pe Crişul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la formă de oală cu fundul drept şi plat, vas lucrat din pastă fină,
poalele Munţilor Plopiş în partea nord-estică şi la poalele binde frământaă, omogenă, de culoare roşie-cărămizie (vasul
Munţilor Pădurea Craiului la sud de oraş. este prevăzut cu două proeminenţe în formă de "cioc de pasăre"),
mărgelele în număr de 5 sunt lucrate din os, având forma aplatizată
Vecinii săi sunt: şi sula de os, are lungimea de 10,1 cm şi este lucrată din metapodiu
- în nord comuna Popeşti; de căprior.
- în nord-est comuna Şinteu;
- în est comuna Auseu; Ştrandul cu apă termală de la Aleşd - stă la dispoziţie
- în sud comuna Mageşti; cu 2 bazine în aer liber, (un bazin cu suprafaţa de 497 mp respectiv
- în vest comunele Lugasu de Jos şi Brusturi. unul de 490 mp) şi un bazin acoperit. Capacitatea ştrandului
acoperit este de 250-300 persoane, acesta fiind compartimentat
în trei părţi. Dintre acestea, două au apă termală, iar unul este
destinat înotului, bazinele au apă încălzită, tratată şi recirculată.