PRIMĂRIA GRAJDURI

29768 Vizualizări
Grajduri
Tip: Comuna
Adresa: (Cod poștal: 707215), Județ: Iasi,Romania
Prezentarea Localității
b_no-image2.png

Persoane din institutie

Primar: jr. Zamfirache Constantin
Viceprimar: Afrăsinei Viorel
Secretar: jr. Macovei Delia
Contabil: ec. Ciorpac Elena

  • Suprafață: 4120 ha
  • Intravilan: 500 ha
  • Extravilan: 3620 ha
  • Populație: 8374
  • Gospodării: 1372
  • Nr. locuințe: 1564
  • Nr. grădinițe: 5
  • Nr. școli: 5
Numele localităților aflate în administrație:

Grajduri, Valea-Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Lunca, Corcodel

Așezarea geografică:

În zona de sud-est a judeţului Iaşi
Vecini:
La nord - comuna Ciurea;
La sud - comuna Scânteia;
La vest - comuna Mogoşeşti;
La est - comuna Dobrovăţ.
Reţeaua rutiera a comunei este formată din drumuri judeţene şi comunale, având o lungime totala de 39,7 km
Principalele drumuri clasificate de pe teritoriul comunei Grajduri sunt urmatoarele:
DJ 248 (Iasi - Buhaeşti) asigură relaţia cu Municipiul Iaşi şi traversează satele Grajduri şi Valea-Satului, este prevăzut cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, are o laţime de 7 m şi acostamente de 1,5 m. Starea de viabilitate a acestui drum este mediocră.
DC 50 (Grajduri - Cărbunari) este din pământ, lungime de aprox 3,3 km
DC 50 A (DJ 248 - Pădureni) drum asfaltat, dar într-o stare foarte proastă
DC 51 (DJ 248 - Cabana Birnova - Poiana cu Cetate) refăcut şi pietruit de către Comunitatea Săraca Poiana cu Cetate prin fonduri FRDS
DC 61 (DJ 248 - Corcodel) este din pământ
DC 63 (DJ 248 - Lunca) - este din pământ
Căi ferate
Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia N - S de magistrala de cale ferata Iaşi –Tecuci, unde funcţionează Staţia CFR Grajduri care deserveşte la limită şi localitaţile componente
​Istoricul comunei
Comuna Grajduri este atestata documentar încă din anul 1423, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, este formată din mai multe sate, fiecare cu istoria lui şi anume: Grajduri, Valea Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Corcodel şi Lunca.
Satul Grajduri al cărui nume provine de la grajdurile ce au existat pe teritoriul pe care s-a format aşezarea, este atestata documentar în anul 1429. S-a format într-un mare hartop, la izvoarele pârâului Negui, între dealurile Mesteacanului şi Moviliţa.
Satul Valea-Satului este aşezat pe valea pârâului Hutupeni, din dreapta Râului Rebricea, atestat documentar în anul 1864.
Satul Pădureni numit şi Sperieti de la denumirea dealului Sperieti pe coasta căruia este amplasat, este atestat documentar încă din anul 1820. Satul Cărbunari este aşezat pe valea pârâului Negui, afluent al pârâului Rebricea, nume derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din lemnul pădurii, este atestat documentar din anul 1803.
Satul Poiana cu Cetate numit şi Cinghinea este atestat documentar din 1502 numele provenind de la "Poiana Cetatii" şi cetatuia neolitica.
Satul Corcodel este situate în dreapta pârâului Rebricea şi este atestat documentar din anul 1864.
Satul Lunca numit şi Lingurari este aşezat pe valea pârâului Rebricea şi este atestat documentar în anul 1864, denumirea provine de la indeletnicirea locuitorilor acestui sat.
În anul 1906 istoricul ieşean Gh. Ghibanescu a descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului, două urice slavone, unul din anul 1423, emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, celalalt din 1945, redactat de pisarii lui Ştefan cel Mare. Aşadar, timp de aproape patru-cinci veacuri, actele, scrise pe pergament, cu peceţi de ceara roşie, atârnate de şnururi, fuseseră păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie, de la bunici la nepoţi, în familiile razeşilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse în locuri tainice, uneori îngropate în vremuri de rastriste, asemenea docemente erau bunul cel mai de preţ al obştei răzeseşti, dovada juridică a proprietăţii într-o moşie stăpânită în devalmasie în primele generaţii de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domneiei în războinicele veacuri al XIV-lea şi al XV-lea. Scoase la iveala numai în împrejurările totdeauna păguboase ale unor judecaţi în faţa Divanului sau a Domnilor, aceste "cărţi" puteau să hotarască soarta multor oameni. În asemenea situaţii s-a născut zicala: "Ai carte, ai parte" (de mosie).
în anul 1928, uricul de la Ştefan cel Mare mai era inca in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi. Instrainate, pretioasele acte au intrat, totusi in arhive,unde vor conserva inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor timpuri apuse, dar nu uitate. 
Aflăm din aceste vechi hrisoave domnești că o întinsă moșie, de pe dreapta pâriului Rebricea, de la obârșia acestuia și până aproape de confluența cu pârâul Cauiasca, se numea Sirbi şi fusese data în stăpânire, în 1423, unui Oana Popsa (desigur, un fiu de popa) pentru dreapta credinţă. Prin acelaşi uric, un sat (nenumit), care trebuie să fi existat în zona din spatele Gării Scinteia, era dat fratelui lui Oana, Moisa Filosofu, un teolog de la curtea lui Alexandru cel Bun. Numele satului Sirbi indica o probabilă colonizare de sud dunareni (bulgari, sirbi) pe care o putem pune în legatură cu atacurile turcesti din a doua jumatate a veacului al XIV-lea in regiunile dinspre Dunăre. 
În anul 1495, moşia Sirbi era deja împărţită între nepoţi şi strănepoţi ai lui Oana Popsa şi Moisa Filosofu. Pe partea din jos stăpâneau un Sima Gures şi nepotul său Nicoara Ciocirlie, iar partea din sus era, probabil, doar a acestuia din urmă. Timp de trei secole proprietatea urmaşilor lui Nicoara Ciocirlie în partea de sus a moşiei Sirbi n-a fost tulburată de vânzări şi de judecaţi şi de aceea nu s-au păstrat nici documente din veacurile al XVI-lea – al XVIII-lea. Tăcuţi, neştiuţi, generaţii după generaţii, nepoţii şi strănepoţii, au fragmentat vechea jumatate de moşie în lungi şi înguste hlize răzeseşti, măsurate în stânjeni. Când, în secolul trecut, între 1837 şi 1856, răzeşii din Grajduri încercau să-şi descilcească genealogiile, ei găseau în veacul anterior patru "batrini" ai moşiei: Tugulea, Cretu, Zamurca şi Dulica. Răzeșii din neamul Zamurca trăiau acum pe la Soroca, iar în Grajduri îşi disputau drepturile de succesiune familiile Creţul, Cheptul (Pieptu), Tugulea, Horne, Negura, Dulichi, Tapul şi Astefanii. O parte a moşiei Sirbi fusese mai dinainte vândută şi devenise proprietate boierească, a familiei Rascanu. În 1849, caminarul Alexandru Rascanu rezidea biserica satului, existentă şi astăzi. 
Vechea aşezare Sirbi a disparut probabil din secolul al XVIII –lea, cel târziu, şi a devenit "siliste". O nouă vatră de sat s-a format în aproprierea unor grajduri, probabil boiereşti sau ale postei de la Bordea, împrejurare care explică numele satului mai nou, Grajduri, atestat începând din anul 1812. 
Pe partea de sus a vechii moşii Sirbii, în secolul al XVIII -lea s-au format două cătune ale razeşilor. În pădurea din nordul satului Grajduri a apărut o aşezare a unor mangalagii, satul Cărbunari, atestat din anul 1812. În a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, postaşii de la poşta Bordii s-au stabilit la marginea drumului mare dintre Iaşi şi Vaslui, la Bordea Veche. În anul 1772, aici erau recenzaţi 27 de oameni din Scheia şi 43 din Boraşti (azi, Cuza-Vodă, comuna Ipatele) Iniţial, pe la 1743, posta fusese la colţul de nord-vest al mosiei Borosesti, aproape de Sanatoriul Birnova, pe unde urca vechiul drum al Tarigrandului (drumul împărătesc), parcurs adesea de domni, pasale şi călători străini, care menţionează aceste locuri în relatările lor.

Activități specifice zonei:

Agricultură
Silvicultură
Zootehnie
Prelucrare metal

Activități economice principale:

Prelucrarea lemnului
Cazangerie, tinichigerie (cartier rromi)

Obiective turistice:

Zonă împădurită 60% din suprafaţa comunei şi Poiana cu Schit - rezervaţie naturală, ca obiectiv turistic de la 1460
Tabără internaţională de sculptură peste 150 de piese
Ruinele Mănăstirii Poiana cu Cetate
Patrimoniul cultural şi arhitectural 
Monumente istorice şi arhitecturale: pe raza satului Poiana cu Cetate deţinem un Schit care este declarat monument istoric, instituţii de cultura (case de cultura, cămine culturale) şi de cult. 
În cadrul Primăriei Grajduri, funcţionează un Cămin Cultural care a fost recent renovat, unde se organizează diferite spectacole, activităţi şcolare, petreceri iar începând din nov. 2005 au fost puse 3 Săli la dispoziţia Fundaţiei Sera pentru un centru de consiliere şi îndrumare părinţi.
De asemenea, în fiecare sat component al comunei Grajduri funcţionează câte o biserica ortodoxă. ​

Evenimente locale:

Ziua localității - 8 septembrie
Ziua eroilor

Facilități oferite investitorilor:

Concesionarea unor suprafeţe de teren pentru activităţi de turism şi agrement, vânătoare sportivă
Forţă de muncă

Proiecte de investiți:

Am dus la îndeplinire sau am ajutat să fie îndeplinite un numar de 56 hotărîri ale Consiliului local Grajduri privitoare la îndeplinirea unor lucrări de infrastructura ,achiziții ,lucrări de proiectare etc.
Principalele acțiuni  au avut drept scop îmbunătățirea calității vieții cetățeanului ,crearea unei infrastructuri care să permită tuturor șanse egale
S-au achiziționat un număr de 300 bucăți dale beton pentru construirea unui trotuar spre Gara Grajduri realizat în proporție de 65 % - beneficiari peste 300 cetateni
S-a construit o anexă la Căminul Cultural foarte necesara având în vedere ca încăperile din fața Căminului Cultural au fost atribuite ,Centrului de consiliere familiala de pe lânga Consiliul Local Grajduri
Am intervenit în nenumarate rânduri pentru rezolvarea unor situații deosebite apărute între membrii unor familii de rromi cât și între aceștia și societate ,furturi de arbori , de animale ,de bunuri ,bătăi între tinerii unor familii unde s- au făcut intervenții și s- a obținut sprijinul Inspectoratului Județean de Poliție și au repartizat o echipa mobile de intervenție rapidă care timp de o lună și jumătate a fost prezentă în comuna Grajduri vizind în special cartierul de rromi din comuna Grajduri
Am acordat o deosebită atenție relației de colaborare cu principala instituție de învățământ din comuna și anume Școala Generală clasele I-VIII , asigurându- se baza materială necesară funcționării în bune condiții , combustibili ,plata utilităților ,plata unei cote din transportul cadrelor didactice ,salubrizare etc
De asemeni , au fost desfășurate activități cultural educative și distractive la nivelul școlii și Căminului Cultural cu sprijinul Bibliotecii “Elena Cuza “ din Grajduri
Am asigurat un climat de liniște și confort partenerilor din Belgia
Au fost făcute demersuri pentru reeficentizarea rețelelor de transport energie electrică , schimbarea stâlpilor de lemn ,înlocuirea conductorilor electrici ,efiecentizarea iluminatului public
Am intervenit destul de mult pentru asigurarea unor sume necesare acordării unor ajutoare de urgență pentru unele familii sau persoane care se aflau în impas ex.ajutoare de înmormântare ,incendii ,boală ,naștere ,s.a.
În urma unor intervenții la nivelul Consiliului Județean Iași s- au obținut unele fonduri care au fost folosite pentru reabilitarea DC 50 spre localitatea Cărbunari
De asemeni , a fost aplicat un strat de asfalt pe drumul comunal din fața Primăriei Grajduri urmând să continuam aceasta oportunitate
S- au obținut fonduri pentru reabilitarea DC 50A spre Gara Grajduri
A fost realizată proiectarea (SF-ul) pentru “Alimentare cu apă a comunei Grajduri” , de asemeni a fost realizat SF –ul pentru canalizarea și construirea stației de epurare la comuna Grajduri
Școala Generală Grajduri a beneficiat de peste 70.000 lei sumă folosită la achiziționarea unei centrale termice ce va fi instalată la Corpul central al Școlii Grajduri urmând să continuăm această investiție și la Corpul B ,apoi la celelelte școli
De asemeni , școala a beneficiat de fonduri repartizate prin H.G. ca urmare a intervenției făcute de Primarul comunei Grajduri , obtinindu- se 250.000 lei pentru reabilitarea Școlii Cărbunari
Asemănător datorită intervenției făcute la DC 5O A s- a obținut suma de 600.000 lei prin H.G.

icon facebook Share

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.

Se încarcă...