Atestat prin dovezi arheologice încă din timpul paleoliticului inferior, județul Argeș își definește latura istorică în perioada formării statelor feudale, aici fiind întemeiate primele capitale ale Țării Românești, la Curtea de Argeș și Câmpulung.

Actualul județ Argeș cuprinde județul istoric Argeș - atestat documentar la 1423 și județul Mușcel - atestat documentar mai târziu, în 1536. De-a  lungul  secolelor,  evoluţia  generală  a  zonei  Argeş-Muscel  a  fost  apropiată  ca  sens demografic, economic, social,  cultural,  religios.  Cele  două  entităţi sunt definite  medieval  şi redimensionate prin legislaţia din 1864, elaborată pe timpul lui Alexandru Ioan Cuza, având ţinuturi, plase, comune urbane sau rurale, sate. S-au făcut numeroase reorganizări teritoriale de-a lungul timpului, însă Argeşul şi Muscelul au rămas unite, situaţie care se menţine inclusiv astăzi. După 1 ianuarie 2007, județul Argeș face parte, ca sens european,  din regiunea Sud - Muntenia, având sediul la Călăraşi.

Atestarea documentară a localităților județului Argeș poate fi urmărită înapoi în timp până în secolul al XIV – lea. Prima localitate atestată documentar în spațiul județului Muscel este Câmpulung. Numele orașului, în versiunea latină Longo Campo, este dăltuit în piatră pe lespedea funerară de la 1300 a comitetului Laurencius, aflată și astăzi în biserica Bărăției câmpulungene. Următoarea localitate atestată documentar este Curtea de Argeș, cea dintâi reședință a primilor Basarabi. Dintre așezările rurale de pe teritoriul județului Argeș, cea mai veche atestare documentară o are satul Bădești (comuna Pietroșani), la 1351 – 1352. Într-un document emis la 20 mai 1388 de cancelaria lui Mircea cel Bătrân (1388 - 1418), apar pentru prima oară menționate trei localități argeșene – Pitești, Călinești și Cotmeana.

Argeșul, leagăn de formare a statului medieval Țara Românească

De-a lungul timpului, domnii Țării Românești au rezidat prin locuri diferite, însă la Curtea de Argeș a fost reședința celui care a făurit statul medieval Țara Românească. Cercetările arheologice efectuate la Curtea Domnească de la Argeș au reliefat faptul că aici a fost unicul scaun de domnie peste țară. Concomitent cu Argeșul, voievozii români și-au stabilit o nouă reședință la Câmpulung, unde, în 1352, a murit Basarab I, iar fiul său Nicolae Alexandru a fost înmormântat tot aici, în biserica curții domnești.

Județul Argeș, loc al descoperirii perpetue a spiritualității românești, reprezintă o străveche și puternică vatră de istorie, cultură și civilizație românească, un minunat colț de vatră strămoșească. O călătorie pe plaiurile argeșene oferă turistului român și străin posibilitatea de a străbate drumuri emblematice pentru țara noastră. Splendoarea crestelor munților Făgăraș, cu vârfurile Moldoveanu și Negoiu, Barajul Vidraru, Transfăgărăşan, zona Rucăr-Dâmbovicioara, Peștera Dâmbovicioara, văile Argeşului, Dâmboviţei, Vâlsanului și Topologului sunt doar câteva dintre atracțiile turistice unice în țară.

Situat într-o zonă de excepție a țării noastre, acolo unde se îmbină armonios muntele cu dealul, pădurea cu câmpia, județul Argeș duce cu sine, alături de o mirifică frumusețe naturală, și o încărcătură istorică și culturală de excepție.

Pe teritoriul judeţului se găsesc 1.018 monumente cultural-istorice, incluse în patrimoniul cultural naţional, care constituie puncte de interes pentru turişti. Vestigiile cu o mare încărcătură istorică şi măiestrie arhitecturală sunt numeroase, dintre acestea remarcându-se: 

Cetatea Poienari 

În Valea Superioară a Argeșului, în comuna Arefu, sat Căpățânenii Pământeni, pe vârful Muntelui Cetățuia, se înalță în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, Cetatea Poienari.

Cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș sau Cetatea lui Negru Vodă, Cetatea Poienari este o încântătoare fortăreață medievală, aflată în vârf de munte, la 25 de kilometri de Curtea de Argeș.

Mausoleul Eroilor Mateiaș

Mausoleul Eroilor Mateiaș Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918, fiind înscris în „Lista monumentelor istorice".

Complexul memorial de la Mateiaș este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief și o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit.




 

Castrul Roman Jidova

Castrul Roman Jidova este poziționat la intrarea în Orașul Câmpulung Muscel, pe DN 73, Catrul Roman Jodova a fost construit de romani, între anii 190-211, din piatră și cărămidă arsă. Este cea mai importantă și mai bine păstrată construcție militară de acest gen de pe traseul Limesul Transalutanus, fiind în același timp și singura edificată din piatră din Dacia Romană.

Transfăgărașanul 

Cunoscut și sub numele de DN 7C, Transfăgărășan face legatura între două provincii istorice, Muntenia și Transilvania. Drumul trece pe lângă Barajul Vidraru și își continuă șerpuirea spre cota 2000, prin golul alpin, către înălțimile Făgărașului. De aici, șoseaua coboară către Arpașu de Jos, județul Sibiu, unde se racordează cu DN1.

Transfăgărășan a fost construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974 și reprezintă cea mai grandioasă lucrare de acest gen din țara noastră.

Cetatea Oratia - Dâmbovicioara

La mică distanță de drumul care leagă Câmpulung de Brașov, pe teritoriul administrativ al localității Podu Dâmboviței, se află Cetatea Oratia, monument istoric ce datează de la mijlocul secolului al XIV-lea.

În lipsa unor documente care să certifice multe din aspectele vremii, Cetatea Oratia este sursa unor infinite povestiri și legende. Prezența urmelor carelor și potcoavelor de cai, rămase împietrite în munte, alimentează aceste povești.

Localnicii spun că la construcţia ei s-a început prin anul 1330 şi că a fost ridicată de oamenii care locuiau în împrejurimi. Alţii sunt de părere că o mână de ajutor au dat-o însăşi cavalerii teutoni, dar nu există documente care să ateste acest lucru. 

În aceste condiţii, zidul amplasat în zona Podul Dâmboviţei, pe culoarul Rucăr-Bran, continuă să învăluie în mister întreaga vale, unde se spune că odată trecea cel mai important drum ce lega Ţara Românească de Transilvania. 

Mai mult, ruinele cetăţii se lasă văzute doar dintr-un anumit punct, şi anume, dintr-o parcare situată în apropierea locaţiei turistice Dealul Sasului.