La Târgu Mureș se conturează un mecanism care poate așeza la aceeași masă administrația, mediul universitar și companiile locale. Consiliul consultativ pentru mediul de afaceri și educație are o miză practică, nu una decorativă, dacă este construit cu mandat clar, cu un calendar predictibil și cu indicatori de rezultat. Proiectul a fost împins în dezbatere publică la final de septembrie, cu rol explicit consultativ, fără personalitate juridică și fără competențe decizionale, conceptul fiind centrat pe dialog, recomandări scrise și urmărirea răspunsului instituțional. Pentru comunitățile locale, acest tip de structură înseamnă o șansă de a apropia oferta educațională de realitatea economiei urbane, de a anticipa nevoi de competențe și de a evita proiectele care nu produc efecte în teren. Contextul inițial a fost relatat în presa locală, cu accent pe urgența includerii proiectului în ordinea de zi, iar documentele oficiale pot fi urmărite pe site-ul primăriei, la secțiunea Hotărâri ale Consiliului Local.
Din perspectiva noastră, lucrul cu mediul privat și cu universitățile are sens acolo unde administrația își definește clar temele. Vorbim despre educație duală, despre trasee pentru meserii deficitare, despre stagii și internshipuri în companii locale, despre reconversie pentru adulți, despre includerea persoanelor vulnerabile pe piața muncii. Un consiliu consultativ poate deveni interfața tehnică prin care primăria colectează propuneri, cere recomandări scrise și, esențial, formulează un răspuns oficial în termen. Dacă aceste pași sunt respectați, dialogul nu se oprește la fotografii și comunicate, ci produce ajustări în planuri școlare, în oferte de formare, în politici locale pentru tineri. Aici se joacă diferența dintre formă și fond.
Un alt câștig pentru administrații ține de predictibilitate. Investitorii citesc semnalele din teren, caută orașe care își calibrează oferta de competențe, au parteneri instituționali stabili și un calendar de consultare. Un consiliu care funcționează pe bază de teme trimestriale, care publică procese verbale și recomandări în timp util, care își raportează progresul, transmite că primăria înțelege ciclurile economice, că știe să integreze interesul public cu cel privat și că are mecanisme simple de răspuns. Sunt elemente care țin de guvernanță locală, nu de PR.
În Târgu Mureș există deja experiențe cu structuri consultative pe zona socială, ceea ce înseamnă că administrația are rutine procedurale, are obișnuința de a convoca, de a delibera, de a publica. Aceste experiențe pot scurta curba de învățare în zona economic și educație, de la modul de convocare până la felul în care sunt urmărite recomandările. Precedentele din anii trecuți, chiar dacă pe altă tematică, arată că mecanismele de consultare pot funcționa dacă au reguli simple și dacă există o echipă tehnică în spate.
În ecuație apare și componenta de expertiză privată. Romanian Business Leaders este o rețea cunoscută de antreprenori și intraprenori, cu proiecte în educație, antreprenoriat și bună guvernare. Pentru o primărie, a avea la masă o organizație de acest tip înseamnă acces la practici testate, la conexiuni cu mediul de business și la un tip de exigență care te obligă să măsori rezultatele. Nu este suficient să invoci parteneri privați, trebuie să le permiți să conteste status quo-ul, să propună soluții și să primească un răspuns administrativ clar. Faptul că RBL își menține profilul apolitic și pune accent pe proiecte cu impact social o face compatibilă cu un cadru consultativ local care își propune rezultate măsurabile, nu simple consultări formale.
Ce vedem noi bine în această construcție. În primul rând, tema, care leagă educația de economie, corectează o ruptură clasică dintre școală și piața muncii. În al doilea rând, formatul consultativ, cu accent pe recomandări scrise și pe răspunsul instituțional în termen, poate muta focusul dinspre întâlniri protocolare spre documente de lucru, spre calendare, spre livrabile. În al treilea rând, faptul că municipalitatea își anunță public intențiile, își publică materialele și își asumă ritmicitate, creează încredere în comunitate.
Ce poate deveni o problemă dacă nu este atent gestionată. Formalismul, adică întâlniri fără impact, se combate prin mandate tematice scurte, prin limitarea recomandărilor la documente clare și prin asumarea publică a unui răspuns pe fiecare punct. Politizarea, inevitabil tentantă în orice an cu miză electorală, se reduce prin componență echilibrată, prin selecție transparentă și prin rotația reprezentanților. Suprapunerea cu alte structuri se evită cu o cartografiere inițială, cu delimitări explicite de competențe și cu apel la colaborare între consilii. Oboseala instituțională, care apare atunci când nu există rezultate rapide, se tratează cu proiecte pilot mici, cu termene realiste și cu comunicare sinceră privind ceea ce se poate face într-un trimestru.
Din experiența noastră cu administrații locale, consiliile consultative performează când au trei constante, mandat, calendar, indicatori. Mandatul, setat pe teme precise, ajută la focus. Calendarul, cu ședințe lunare sau bimestriale, cu materiale de context în avans și cu publicare rapidă a concluziilor, creează ritm. Indicatorii, fie că vorbim despre clase de educație duală, acorduri între școli și operatori economici, stagii pentru liceeni și studenți, rata de angajare la șase și la douăsprezece luni, numărul de recomandări la care primăria a răspuns în termen, obligă administrația și partenerii să iasă din zona opiniei și să intre în zona rezultatului. Acolo unde aceste constante sunt respectate, colaborarea cu mediul privat se transformă din discurs în proiecte.
Este util și un scurt inventar al așteptărilor corecte. Un consiliu consultativ nu decide, recomandă. De aceea, primăria rămâne titularul deciziei, dar își asumă să explice public de ce acceptă sau respinge o propunere, ce resurse are, ce termene poate respecta, ce parteneriate are nevoie să activeze. Pe partea cealaltă, mediul privat nu vine cu liste de dorințe, ci cu propuneri fezabile, cu angajamente de mentorat, cu locuri de practică, cu resurse pentru proiecte pilot. Universitățile și școlile nu se limitează la materii, ci participă la proiectarea traseelor de învățare și la evaluarea efectelor.
Pentru Târgu Mureș, semnalul este bun. Pentru alte orașe, replicabilitatea ține de lucruri simple, publicarea componenței, anunțarea temelor, ritmul ședințelor, respectarea termenelor de răspuns, urmărirea indicatorilor, invitarea constantă a mediului economic, ancorarea în realitățile locale. Un astfel de consiliu poate scoate la lumină nevoi concrete, poate conecta resurse, poate preveni proiecte care arată bine pe hârtie, dar nu produc angajare sau investiții. Dacă administrația își păstrează rolul de orchestrator, dacă partenerii vin cu angajamente, dacă documentele se publică și se urmăresc, rezultatul se vede în școli, în companii și în statistica locală a ocupării.
La final, rămâne întrebarea care contează cel mai mult, ce câștigă cetățeanul. Un oraș care își calibrează educația la economia locală oferă tinerilor o șansă reală să rămână aproape de casă, oferă investitorilor predictibilitate, aduce venituri la buget și ridică calitatea vieții. Un consiliu consultativ nu face minuni singur, dar, folosit corect, poate fi roata mică ce pune în mișcare mecanismele mari. Pentru Târgu Mureș, pentru orice municipiu cu ambiții, acesta este testul utilității publice, mai puțină retorică, mai multă execuție, mai puține intenții, mai multe rezultate, publicate și asumate. Iar pentru cititorii noștri, primari, viceprimari și directori din aparatul de specialitate, mesajul este simplu, luați modelul, puneți mandate, calendare și indicatori, cereți răspunsuri scrise, publicați și urmăriți, altfel, totul rămâne la nivel de bună intenție.
