Page 607 - Demo

WWW.GHIDULPRIMARIILOR.RO 605Suprafa%u021b%u0103: 3.864 km%u00b2Popula%u021bie: 258.717 locuitoriRe%u0219edin%u021b%u0103 de jude%u021b: Zal%u0103uPopula%u021bia re%u0219edin%u021bei de jude%u021b: 71.580 locuitoriJUDE%u021aULS%u0103lajCOMUNA AGRIJAdres%u0103: Principal%u0103, nr. 348Cod po%u0219tal: 457005Telefon: 0260-658568, 658658; Fax: 0260-658658; Adresa de e-mail: primaria.agrij@mynextgen.roURL: https://comuna-agrij.ro/COMUNA ALMA%u015eUAdres%u0103: Principal%u0103, nr. 144Cod po%u0219tal: 457010Telefon: 0260-626609; Fax: 0260-626733; Adresa de e-mail: primariaalmasu.salaj@yahoo.comURL: www.comunaalmasu.roCOMUNA B%u0102BENIAdres%u0103: Principal%u0103, nr. 268Cod po%u0219tal: 457020Telefon: 0260-634455, 634399; Fax: 0260-634399; Adresa de e-mail: comunababeni@yahoo.comURL: http://comunababenisalaj.ro/COMUNA B%u0102LANAdres%u0103: Principal%u0103, nr. 76Cod po%u0219tal: 457025Telefon: 0260-664403; Fax: 0260-664404; Adresa de e-mail: primariabalan@yahoo.comURL: www.primariabalan.roPersoane din primarie:Primar: Daniel PopViceprimar: Nicolae Dam%u015faSecretar General: Sebastian Vasile%u00a0AvramContabil: Viorica Mihaela%u00a0Dam%u015faSate %u00een administra%u021bie:B%u0103lan, Chechi%u015f, Chendrea, G%u0103lp%u00eeia, G%u00eelg%u0103u Alma%u015fuluiSuprafa%u021ba:%u00a0 9470 ha; Intravilan:%u00a0 326 ha; Extravilan:%u00a0 9144 ha; Popula%u021bia:%u00a03770; Gospod%u0103rii:%u00a01903; Locuin%u021be:%u00a01903; Gr%u0103dini%u021be:%u00a05; %u0218coli:%u00a05; Activitati economice si specifice zonei:Brut%u0103rie, magazine alimentare , magazine de material de construc%u0163iiFirme reprezentative:SC SORIAD SRLSC DAMOS TRANS SRLSC CONSTRUC%u0163II EXCAVATII DVF SRLProduc%u0103tori locali:PFA MNEREA IOANA VICTORIAProduse locale: MIERE DE ALBINEObiective turistice:Rezerva%u0163ia natural %u0103 Gr%u0103dina zmeilor, sat G%u00eelg%u0103u Alma%u015fului:Complexul structural Gr%u0103dina Zmeilor se desf%u0103%u015foar%u0103 %u00eentre limitele satului G%u00e2lg%u0103ul Alma%u015fului din comuna B%u0103lan, pe o %u00eentindere de 32,5 ha, ce include %u015fi suprafa%u0163a de protec%u0163ie de 6,25 ha de p%u0103dure de gorun situat%u0103 deasupra abruptului din care se desprind blocurile de st%u00e2nc%u0103.Rezerva%u0163ie geologic%u0103 %u015fi geomorfologic%u0103, %u201cGr%u0103dina Zmeilor%u201d, impresionant%u0103 prin marea varietate de forme reziduale, este inclus%u0103 pe lista monumentelor naturale ocrotite din jude%u0163ul S%u0103laj. Forma%u0163iuni sedimentare monoclinale, de v%u00e2rsta oligocen%u0103, alc%u0103tuite din gresii %u015fi microconglomerate, slab cimentate (stratele de Hida), printre care sunt inserate benzi dure %u00een alternan%u0163%u0103 cu argile %u015fi magm%u0103, se apleac%u0103 lin spre sud-est spre cursul v%u0103ii Alma%u015fului. Responsabil de crearea acestui relief ruiniform este p%u00e2r%u00e2ul Incheieturi, lung de aproape 2 km, afluent din partea st%u00e2ng%u0103 a Alma%u015fului. Prin eroziune diferen%u0163ial%u0103, acesta a dislocat din frontul structural ce se %u00eentinde %u00een lungime pe cca. 600 m cu %u00een%u0103l%u0163imi de 15-25 m blocuri de m%u0103rimi diferite care %u00een prezent sunt diseminate pe o distan%u0163%u0103 de 250-300 m %u00een fa%u0163a frontului %u015fi implantate %u00eentr-un strat compact de argile ro%u015fii. Cei doi versan%u0163i ai V%u0103ii Incheieturi au evoluat diferen%u0163iat, sub aspectul ritmului %u00een care s-a produs erodarea lor %u015fi al proceselor geomorfologice care au determinat sculptarea lor.La %u00eenceput, ad%u00e2ncirea v%u0103ii a urmat declivitatea stratelor, fapt ce a determinat deplasarea talvegului spre dreapta, spre dealul Dosul. Eroziunea accentuat%u0103 a stratelor din baz%u0103 a subminat acest versant, determin%u00e2nd o serie de pr%u0103bu%u015firi %u015fi alunec%u0103ri de teren ce au antrenat pe pant%u0103 cantit%u0103%u0163i de materiale mult mai mari dec%u00e2t capacitatea de transport a cursului de ap%u0103, aceasta duc%u00e2nd la %u00eenal%u0163area fundului v%u0103ii %u015fi la %u00eencetinirea vitezei de scurgere a apelor. %u00cen aceste condi%u0163ii, versantul st%u00e2ng, corespunz%u0103tor suprafe%u0163ei structurale, a %u00eenceput s%u0103 fie erodat aureolar, apele din precipita%u0163ii manifest%u00e2nd tendin%u0163e de a se aduna %u00eentr-un organism toren%u0163ial. Dup%u0103 ce prin procesul de pluvio-denuda%u0163ie a fost %u00eendep%u0103rtat solul care acoperea stratele de gresie %u015fi micro-conglomerate, a ap%u0103rut o %u00eentins%u0103 re%u0163ea de fisuri dispuse rectangular, pe care s-a orientat ravina%u0163ia. Prin %u015firoire au fost evacuate rapid nisipurile %u015fi pietri%u015furile ce proveneau din aceste fisuri, a%u015fa c%u0103 %u00een scurt%u0103 vreme fisurile s-au ad%u00e2ncit p%u00e2n%u0103 la straturile de marne %u015fi argile ro%u015fii, impermeabile. Blocuri mari de roci s-au desprins din suprafa%u0163a structural%u0103 ini%u0163ial%u0103 permi%u0163%u00e2nd astfel %u00eenceperea proceselor de modelare a %u201cGr%u0103dinii Zmeiilor%u201d. Nisipuri %u015fi pietri%u015furi predominant cuar%u0163oase, slab cimentate, ce formeaz%u0103 gresiile %u015fi micro-conglomeratele, au fost dislocate de agen%u0163ii sub-aerieni %u015fi s-au depus la baza blocurilor peste orizontul argilo-marnos form%u00e2nd %u00een prezent un strat de pietri%u015furi amestecate cu argil%u0103 %u00een care se cantoneaz%u0103 apele din precipita%u0163ii d%u00e2nd na%u015ftere, din loc %u00een loc, unor iviri arteziene.Pe alocuri, %u00een aceast%u0103 suprafa%u0163%u0103 %u00eenclinat%u0103 apar mici ponoare prin care se %u00eenfiltreaz%u0103 apele prim%u0103vara, puse %u00een eviden%u0163%u0103 de vegeta%u0163ia higrofil%u0103 ce le populeaz%u0103. Sistemele de diaclaze, despre care s-a vorbit, au favorizat desprinderea din frontul structural a unor coloane prismatice, la fel de %u00eenalte ca %u015fi acesta %u015fi cu muchii ascu%u0163ite, ce au %u00eenceput s%u0103 culiseze pe substratul argilos spre talvegul p%u00e2r%u00e2ului %u00cencheieturi. Pe m%u0103sur%u0103 ce se distan%u0163eaz%u0103 de abruptul frontului, coloanele sunt erodate selectiv, de jur %u00eemprejur, sunt rotunjite, c%u0103p%u0103t%u00e2nd aspecte de tunuri, de ace, de piramide coafate etc.%u00cen por%u0163iunile %u00een care liantul a fost mai slab, coloanele sunt sub%u0163iate %u015fi au apect de ciuperc%u0103, iar dac%u0103 stratul fribil este erodat %u00een totalitate, p%u0103l%u0103ria ciupercii se pr%u0103bu%u015fe%u015fte %u015fi o astfel de coloan%u0103 %u201cdecapitat%u0103%u201d cap%u0103t%u0103 aspectul unei c%u0103ciuli scunde. Cu c%u00e2t au culisat mai mult, dep%u0103rt%u00e2ndu-se de frontul structural, coloanele au depozite de pietri%u015furi tot mai sub%u0163iri la baz%u0103, care s%u0103 le echilibreze pe stratul argilos a%u015fa c%u0103 unele se %u00eenclin%u0103, iar altele se pr%u0103bu%u015fesc.