Page 387 - Demo

WWW.GHIDULPRIMARIILOR.RO JUDE%u021aUL GORJ / 385PFA Popescu Maria %u2013 Maria %u2013 pensiune turisticaPFA Sucitu Ana Maria %u2013 Ana Maria %u2013 pensiune turisticaCasa Macovei %u2013 Casa Macovei - pensiune turisticaSC Mirapet SRL - Minodora %u2013 pensiune turistic%u0103II Udrea Maria %u2013 Floare de col%u021b%u00a0%u2013 pensiune turistic%u0103SC Zexe SRLSC Happy SRLSC Lanad Impex SRLAF P%u00eervu DorinSC Carlexim SRLAF Prin%u021bipu IonAF Popescu N. ConstantinPF Bu%u0219e MarianAF Giurgiu VasileAF Turc%u0103 ElenaFarmacia FlorinaFruct Alcool SRLDiana Com SRLMags Construct SRLAncorex Ind SRLProduc%u0103tori locali:1. Nodea Nicolae2. B%u0103di%u021ba Nicolae3. T%u00e2rlea M. Constantin4. Dr%u0103gulescu Mariana5. T%u00eerlea Ion6. T%u00eerlea B. Constantin7. R%u0103doi Minodora8. Gog%u00e2%u021b%u0103 Gheorghe9. Iliescu Simona10. Marincei Violeta %u2013Stelu%u021ba 11. Epure Vasilica12. Glaje Tiberius Cosmin13. Ogoranu D%u0103nu%u021b14. Nicu Elena15. Muraru Nicolae16. Priporeanu Olimpia17. Stanciu Simona18. Caralicea Ion MariusProduse locale:1. Zmeur%u0103,mure,cartofi, vin,ou%u0103,nuci, ro%u0219ii, ardei,castrave%u021bi, ceap%u0103,usturoi, morcovi2. Miere de salc%u00e2m BIO, miere poliflor%u0103 BIO3. Ou%u0103, br%u00e2nz%u0103 de vaci, lapte de vac%u0103, zmeur%u0103, mure, siropuri, compoturi ,fasole teac%u0103 %u0219i fasole bob4. Mere, zmeur%u0103, ro%u0219ii, ceap%u0103, cartofi, cire%u0219e, lapte de vac%u0103, br%u00e2nz%u0103 de vac%u01035. Miere rapi%u021b%u0103 , miere poliflor%u0103, miere floarea soarelui, miere salc%u00e2m, miere c%u0103tin%u0103, miere nuc%u0103, miere propolis, miere polen, c%u0103p%u0103ceal%u0103 cu miere, propolis6. Miere, prune, mere7. Miere, mere, cire%u0219e, vi%u0219ine, cartofi, porumb, ou%u0103, lapte, br%u00e2nz%u0103, zmeur%u0103.8. Zmeur%u0103, mure, c%u0103p%u0219uni, cire%u0219e, nuci, coac%u0103ze, cartofi, ro%u0219ii, prune, lapte de capr%u0103, br%u00e2nz%u0103 de capr%u01039. Miere salc%u00e2m,miere man%u0103, miere poliflor%u0103, miere rapi%u021b%u0103, vin, siropuri, zacusc%u0103, dulcea%u021b%u0103, zmeur%u0103, ou%u0103, br%u00e2nz%u0103 de vac%u010310. Dulcea%u021b%u0103 ,siropuri, zacuscu, mur%u0103turi, ou%u0103, br%u00e2nz%u0103, legume ( varz%u0103, cartofi, ceap%u0103, usturoi, etc. ) , fructe ( mere, pere, prune, zmeur%u0103 etc. ), ciuperci la borcan.11. Zmeur%u0103, c%u0103p%u0219uni, struguri, mere, prune.12. Mere, prune, zmeur%u0103, mure, pere, c%u0103p%u0219uni, cartofi, struguri.13. Zmeur%u0103, mure, c%u0103p%u0219uni, usturoi, fasole, vin.14. C%u0103p%u0219uni, zmeur%u0103, mure, dulcea%u021b%u0103 ( c%u0103p%u0219uni, zmeur%u0103, mure. ), sirop ( c%u0103p%u0219uni, zmeur%u0103, mure. ),mere, nuci, fasole, cartofi, ro%u0219ii, usturoi, ceap%u0103, ou%u0103, vin.15. Cartofi, ceap%u0103, c%u0103p%u0219uni, zmeur%u0103, nuci, fasole, compot, sirop, lapte, br%u00e2nz%u0103.16. Ciuperci la borcan, hrean la borcan, zacusc%u0103 (vinete, ciuperci, dovlecei ) ,mere, pere, prune,sirop natural, ou%u0103, br%u00e2nz%u0103, vin, mure de p%u0103dure, fasole ( bob, teac%u0103), cartofi.17. Miere poliflor%u0103,miere salc%u00e2m, miere rapi%u021b%u0103, miere c%u0103tin%u0103, miere propolis, c%u0103p%u0103ceal%u0103. 18. C%u0103p%u0219uni, zmeur%u0103, siropuri ( zmeur%u0103, c%u0103p%u0219uni ), br%u00e2nz%u0103, lapte, cartofi.Obiective turistice:Poten%u0163ialul turistic natural %u2013 istoric, este dat %u00een primul r%u00e2nd de aspectul peisajului %u00eenfrumuse%u0163at de prezen%u0163a barei calcaroase ce formeaz%u0103 abruptul de la contactul muntelui cu depresiunea, de existen%u0163a %u00een aceste calcare a cheilor, pe%u015fterilor %u015fi altor forme carstice.Se remarc%u0103, prin s%u0103lb%u0103ticia %u015fi spectaculozitatea lor, Cheile Olte%u0163ului cu o lungime de 2.000 m. care, prin %u00eengustimea lor, prin verticalitatea %u015fi %u00een%u0103l%u0163imea ame%u0163itoare a pere%u0163ilor, rivalizeaz%u0103 cu vestitele Chei ale Bicazului.Tot aici se afl%u0103 Pe%u015ftera Polovragi (Pe%u015ftera lui Pahomie) cu o lungime de 9.200 m (%u00een care intr%u0103 %u015fi ramifica%u0163iile), fiind una dintre cele mai lungi din %u0163ar%u0103. Electrificat%u0103 pe o lungime de 700 m., care este deschis%u0103 marelui public, pe%u015ftera prezint%u0103 numeroase concre%u0163iuni calcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat cu diferite nume: Jil%u0163ul lui Zamolxe, Cuptorul dacic etc. De altfel credin%u0163a popular%u0103 sus%u0163ine c%u0103 %u201cdup%u0103 %u00eenfr%u00e2ngerea dacilor de c%u0103tre romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, s-ar fi retras %u00een pe%u015fter%u0103 pl%u00e2ng%u00e2nd soarta poporului s%u0103u. Picurii din tavan nefiind altceva dec%u00e2t lacrimile sale%u201d%u00a0 (Al. Vlahu%u0163%u0103 Rom%u00e2nia Pitoreasc%u0103 - 1901). Restul pe%u015fterii, cercetat%u0103 %u00een am%u0103nun%u0163ime de un colectiv al Institutului Speologic Bucure%u015fti, condus de I. Povar%u0103 %u015fi G. Diaconu %u00een anii 70, a fost %u00eenchis, deoarece mul%u0163i fal%u015fi speologi intra%u0163i aici au %u00eenceput s%u0103 devasteze concre%u0163iunile calcaroase foarte bogate %u00een acest sector.Mai la vest, pe teritoiul comunei Baia de Fier, Cheile Galbenului, mai pu%u0163in impresionante, ascund %u00een interiorul lor cea mai cunoscut%u0103 pe%u015fter%u0103 din Rom%u00e2nia -%u00a0%u201cPe%u015ftera Muierilor%u201d, cu o mare boga%u0163ie de forme pe care luminile reflectoarelor deseneaz%u0103 figuri %u015fi umbre dintre cele mai interesante. Pe%u015ftera a fost cercetat%u0103 %u015ftiin%u0163ific %u00een perioada 1951 -%u00a01956 de c%u0103tre un colectiv al sec%u0163iei de antropologie a Academiei, condus de C.S. Nicol%u0103escu -%u00a0 Plop%u015for %u015fi ulterior de un colectiv al Institutului Speologic Emil Racovi%u0163%u0103 din Bucure%u015fti. Ea prezint%u0103 dou%u0103 etaje, unul superior de 640 m, electrificat %u015fi deschis circuitului turistic; altul inferior -%u00a0de 200 m., nevizitat, fiind rezerva%u0163ie speologic%u0103.Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai pu%u0163in cunoscut %u015fi mai greu de vizitat %u00eel reprezint%u0103 %u201cCetatea dacic%u0103%u201d%u00a0de pe platoul Pietrei Polovragiului, pus %u00een eviden%u0163%u0103 de s%u0103p%u0103turile arheologice din anii 1970 -%u00a01980 de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central din Bucure%u015fti. Cetatea situat%u0103 pe un platou calcaros %u00eenconjurat din trei p%u0103r%u0163i de abrupturi greu accesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din sec. II - I %u00ee. Hr., ce avea a%u015fezare stabil%u0103 jos pe terasa Olte%u0163ului. S-a propus organizarea unui muzeu %u00een aer liber cu vitrine care s%u0103 con%u0163in%u0103 obiectele g%u0103site aici: vase, monezi romane.%u00a0 Obiecte din bronz %u015fi fier, obiecte din piatr%u0103 %u015flefuit%u0103. Propunerea nu s-a materializat niciodat%u0103.Tot aici este %u201cCrucea lui Ursache%u201d%u00a0%u015fi %u201cOborul Jidovilor%u201d- o dolin%u0103 uria%u015f%u0103 ad%u00e2nc%u0103 de 2,5 m. cu pere%u0163ii abrup%u0163i despre care se spune ca ar fi func%u0163ionat ca staul pentru vitele oamenilor preistorici. %u015ei ast%u0103zi ea serve%u015fte, prim%u0103vara %u00eenainte de urcatul oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor. | Crucea lui Ursache, domin%u0103 platoul calcaros fiind vizibil%u0103 din satul Polovragi. Este cioplit%u0103 %u00een piatr%u0103 dur%u0103, fiind o m%u0103rturie a existen%u0163ei C%u0103pitanului de plai Ursache, care a str%u0103juit pe aceste locuri la sf%u00e2r%u015fitul sec. XVIII %u015fi %u00eenceputul sec. XIX.Sf%u00e2nta M%u00e2n%u0103stire Polovragi%u00a0este a%u015fezat%u0103 %u00eentr-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, %u00een vecin%u0103tatea Cheilor Olte%u0163ului, %u00eentr-o livad%u0103 cu pomi fructiferi %u015fi castani comestibili, amintind de clima bl%u00e2nd%u0103 a M%u00e2n%u0103stirilor Tismana %u015fi Bistri%u0163a. M%u00e2n%u0103stirea %u015fi-a luat denumirea de la localitatea vecin%u0103 - Polovragi - Aceast%u0103 toponimie rom%u00e2neasc%u0103 cu rezonan%u0163%u0103 particular%u0103, a dat na%u015ftere la multe interepret%u0103ri. Unii au pus-o %u00een leg%u0103tur%u0103 cu o plant%u0103 numit%u0103 povrag%u0103 sau polvrag%u0103, folosit%u0103 ca medicament; al%u0163ii au derivat-o de la un cuv%u00e2nt grecesc compus, care ar %u00eensemna mult st%u00e2ncoas%u0103 (Ghenadie En%u0103ceanu); sau de la cuvintele slave indic%u00e2nd o jum%u0103tate de vale cu maluri r%u00e2poase (Iorgu Iordan); iar al%u0163ii au v%u0103zut %u00een ea o vale diabolic%u0103 sau o c%u00e2mpie vr%u0103jit%u0103 (Aurelian Sacerdo%u0163eanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea s%u0103 fie de origine geto-dac%u0103, cuprinz%u00e2nd %u00een sine o criptogram%u0103 nedescifrat%u0103 %u00eenc%u0103, referitoare la credin%u0163ele religioase %u015fi practicile medicale r%u0103sp%u00e2ndite %u00een vi%u0163a str%u0103mo%u015filor no%u015ftri. %u00cen sprijinul acestei opinii ar veni %u015fi faptul c%u0103 %u00een con%u015ftiin%u0163a localnicilor se p%u0103streaz%u0103 tradi%u0163ia, conform c%u0103reia, zeul dac Zamolxis a locuit %u00een pe%u015ftera de la Polovragi. %u00cen preajma lui se g%u0103seau vraci, medici sau preo%u0163i, cunosc%u0103tori ai cultului dar %u015fi ai tainelor vindec%u0103rii neputin%u0163elor trupe%u015fti, oferind oamenilor leacuri preparate din plante medicinale r%u0103sp%u00e2ndite din bel%u015fug %u00een flora local%u0103. Scriitorul Alexandru Vlahu%u0163%u0103 consemneaz%u0103 aceast%u0103 legend%u0103 %u00een lucrarea sa.