Page 123 - Demo

WWW.GHIDULPRIMARIILOR.RO JUDE%u021aUL BISTRI%u021aA-N%u0102S%u0102UD / 121Poiana D%u0103lbidan %u2013 Piciorul Vii%u015forului %u2013 Vf. Vii%u015forul %u2013 Vf. Str%u0103cior %u2013 Vf. BistriciorColibi%u0163a Sat %u2013 Gura Izvoarelor %u2013 Izvorul Lung %u2013 Gura Blajei %u2013 Valea Blajei %u2013 Poiana Dealul BlajeiColibi%u0163a Sat %u2013 Gura Izvoarelor %u2013 Izvorul Lung %u2013 P%u00e2r%u00e2ul Prislop %u2013 Poiana PrislopColibi%u0163a Lac %u2013 Drumul de contur %u2013 La H%u00e2ngani %u2013 Pripoarele C%u0103sarului %u2013 Piciorul Borii %u2013 Poiana TomnaticColibi%u0163a Sat %u2013 Valea M%u0103gurii %u2013 Poiana Andrechii %u2013Poiana TomnateculuiBlidireasa - S%u00e2megea %u2013 Dealul Negru %u2013 Aluneasa %u2013 Budacul de SusPietroasa %u2013 Prislop %u2013 Vulturul %u2013 Jirezi %u2013 La 3 hotareValea Repedea %u2013 T%u0103noguri %u2013 Poiana Calului %u2013 Cofuri %u2013 Poiana P%u0103nule%u0163Colibi%u0163a Sat %u2013 Izvorul Lung %u2013 Terha %u2013 Vf. Strunior %u2013 Dorni%u015foaraAriile naturale protejate Ariile naturale protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic sau topografic care cuprind valori de patrimoniu natural sau cultural %u015fi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. Prin Legea 5 din martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritortului na%u0163ional - Sec%u0163iunea a III- a, pe teritoriul comunei Bistri%u0163a B%u00eerg%u0103ului au fost consfiin%u0163ite urm%u0103toarele patru arii naturale protejate de interes na%u0163ional:1. Valea Repedea - 222,0 ha2. T%u0103ul Z%u00e2nelor - 15,0 ha3. Cheile Bistri%u0163ei Ardelene - 50,0 ha4. St%u00e2ncile T%u0103tarului - 25 haToate acestea %u00eensumeaz%u0103 o suprafa%u0163%u0103 de 312,0 ha, suprafa%u0163%u0103 aflat%u0103 %u00een proprietatea comunelor Bistri%u0163a B%u00eerg%u0103ului, Prundu B%u00eerg%u0103ului %u015fi Josenii B%u00eerg%u0103ului Valea Repedea%u00a0din Mun%u0163ii C%u0103limani se caracterizeaz%u0103 prin forma%u0163iuni erozionale deosebit de frumoase %u015fi interesante la care se adaug%u0103 p%u00e2lcuri de larice%u00a0(Larix decidua) %u015fi c%u00e2teva specii de plante %u015fi animale ocrotite.Valea Repedea este un afluent de st%u00e2nga al Bistri%u0163ei Ardelene av%u00e2nd izvoarele %u00eentr-un%u00a0 sector cuprins %u00eentre Vf. Calu (1540 m) %u015fi Piatra lui Orban (1435 m). Pe o distan%u0163%u0103 de cca.%u00a012 k.m aceast%u0103 vale %u015fi afluen%u0163ii s%u0103i au fer%u0103struit forma%u0163iunile eruptive ale C%u0103limanilor, %u00een%u00a0apropierea limitei dintre ace%u015ftia %u015fi Mun%u0163ii B%u00eerg%u0103ului. Confluen%u0163a cu Bistri%u0163a Ardelean%u0103 se%u00a0 afl%u0103 la cca 1 km aval de barajul de la Colibi%u0163a.%u00cen zona periferic%u0103 a C%u0103limanilor apar v%u0103i ad%u00e2nci, cu profil transversal %u015fi cu relieful%u00a0 foarte variat ca %u00een%u0103l%u0163ime %u015fi morfologie. O astfel de vale este %u015fi Valea Repedea care a%u00a0fer%u0103struit placa de piroclastite andezitice pe grosimea de p%u00e2n%u0103 la 350 m, primind %u00een unele%u00a0sectoare aspecte de chei %u00eenguste, cu martori de eroziune cu forme %u015fi m%u0103rimi diferite, ce%u00a0 str%u0103juiesc aproape pe %u00eentreg cursul, pigment%u00e2nd versan%u0163ii, %u00een majoritate acoperi%u0163i de p%u0103duri de foiase %u00een amestec cu molizii.%u00a0Pe dreapta %u015fi pe st%u00e2nga v%u0103ii apar numeroase forma%u0163iuni erozionale (ace, st%u00e2lpi%u00a0ciuperci, ziduri,etc.), st%u00e2nci gola%u015fe datorate eroziunii diferen%u0163iale care a afectat forma%u0163iunile%u00a0 vulcanice, alc%u0103tuite din roci eruptive de granula%u0163ie divers%u0103T%u0103tarca%u00a0sau%u00a0St%u00e2ncile T%u0103tarului%u00a0este un sector montan situat la extremitatea de%u00a0nord-vest a C%u0103limanilor, la marginea sud estic%u0103 a localit%u0103%u0163ii Bistri%u0163a B%u00eerg%u0103ului pe p%u00e2r%u00e2ul%u00a0T%u0103t%u0103rcii afluent de st%u00e2nga al Bistri%u0163ei Ardelene. Se caracterizez%u0103 prin forma%u0163iuni%u00a0vulcanogene, constituite din piroclastite depuse subaerian reprezentate printr-o alternan%u0163%u0103 de%u00a0cinerite brecii %u015fi microbrecii, conglomerate %u015fi microconglomerate etc. Ele sunt formate din cenu%u015fi vulcanice, blocuri mai mari %u015fi mai mici, angulare, subangulare, subrotunjite, de%u00a0andezite bazaltoide, andezite cu piroxeni %u015fi amfiboli, andezite cu amfiboli. Cimentul de%u00a0 leg%u0103tur%u0103 microbrecios %u015fi cineritic este alc%u0103tuit din fragmente de andezit, fragmente de%u00a0 cristale (plagiaclazi, piroxeni, amfiboli, magnetit). Cineritele prezint%u0103 aspecte texturale%u00a0 variate, raport%u00e2ndu-se cineritelor lapilice, litoclastice sau vitrocristalolitoclastice.Aici piroclastitele au masa de leg%u0103tur%u0103 larg dezvoltat%u0103, sunt bogate %u00een elemente%u00a0andezitice, rulate %u015fi argilizate.%u00cen unele puncte forma%u0163iunile vulcanogene sunt acoperite de curgeri (lave)%u00a0andezitice %u015fi sr%u0103b%u0103tute de intruziuni de aceea%u015fi natur%u0103.Lavele au o extindere redus%u0103, ele apar numai pe creasta dealul T%u0103t%u0103rcii, iar%u00a0intruziinile de tip sill, dyke, filon %u015fi apofiz%u0103, apar %u015fi ele rar %u00een versan%u0163ii care m%u0103rginesc%u00a0Valea T%u0103t%u0103rcii (reprezint%u0103 apofize ale unor corpuri eruptive dezvolzate %u00een ad%u00e2ncime).La contactul cu aceste intruziuni piroclastitele sunt fisurate %u015fi limonitizate.%u00a0 Andezitele sunt cenu%u015fii-negricioase, negre, negreverzui, negre-alb%u0103strui, cenu%u015fii-ro%u015fcate.%u00a0 Unele sunt compacte, altele poroase, fine sau granulare. Textura este masiv%u0103 %u015fi structura%u00a0porfiric%u0103.%u00a0Grosimea forma%u0163iunilor vuicanogene %u00een zona T%u0103tarca ajunge la cea. 500 m, iar%u00a0 Valea T%u0103t%u0103rcii le-a t%u0103iat pe o ad%u00e2ncime de cea. 200m. Versan%u0163ii acestei v%u0103i (lung%u0103 de cca.3%u00a0lan.) sunt acoperi%u0163i %u00een parte cu p%u0103duri de foioase %u00een amestec cu molid. Aceast%u0103 p%u0103dure este%u00a0 pigmentat%u0103 de forma%u0163iuni erozionale; de forme %u015fi m%u0103rimi diferite, d%u00e2nd un peisaj de m%u0103rturii%u00a0 geologice, asem%u0103n%u0103tor aceluia de pe valea Repedea %u015fi Valea Bistri%u0163ei Ardelene (specific%u00a0 C%u0103limanilor de vest). Forma%u0163iuni erozionale (martori de eroziune, st%u00e2nci %u00eenalte grupate) cu%u00a0forme curioase apar pe versan%u0163i pe creste %u015fi pe vr T%u0103tarca (1247 m). Pentru frumuse%u0163ea %u015fi%u00a0 pitorescul acestei suprefe%u0163e s-a constituit o rezerva%u0163ie peisagistic%u0103.%u00a0 Suprefe%u0163ele descrise reprezint%u0103 zone care prin elementele naturalistice pe care le%u00a0 includ prezint%u0103 o deosebit%u0103 %u00eensemn%u0103tate %u015ftiin%u0163ific%u0103 %u015fi estetic%u0103. Ele trebuie conservate pentru a%u00a0fi l%u0103sate bunuri ale acesui popor libere de orice sarcini %u015fi servitu%u0163i.T%u0103ul Z%u00e2nelor%u00a0 este situat %u00een partea nord-vestic%u0103 a mun%u0163ilor C%u0103limani la baza%u00a0versantului nord-estic al v%u00e2rfului %u0162iganca (1596 m). Este un lac cu fior%u0103 %u015fi faun%u0103 specific%u0103%u00a0lacurilor montane, dar nu alpine.%u00a0Zona %u00een care apare lacul este alc%u0103tuit%u0103 din piroclastite andezitice %u015fi andezit cu%u00a0piroxeni. V%u00e2rful %u0162iganca este alc%u0103tuit din brecii andezitice, c%u0103rora li se suprapune o p%u0103tur%u0103%u00a0groas%u0103 de lav%u0103, format%u0103 din andezite cu piroxeni. Lacul s-a format %u00een spatele unui val de%u00a0grohoti%u015f, pornit de pe versantul nordic la Vr. %u0162iganca, la care se adaug%u0103 %u015fi dou%u0103 conuri de grohoti%u015f, ce au format %u00eempreun%u0103 o perdea de grohoti%u015f. Asupra fragmentelor (blocurilor) ce%u00a0formeaz%u0103 grohoti%u015furile au ac%u0163ionat timp %u00eendelungat agen%u0163ii atmosferici, favoriz%u00e2nd alterarea%u00a0lor chimic%u0103 d%u00e2nd na%u015ftere unui material argilos care a f%u0103cut ca %u00een spatele lor apele s%u0103 se%u00a0acumuleze form%u00e2nd un t%u0103u lung de cca. 75 m %u015fi lat de cca 50 m., cu ad%u00e2ncimea maxim%u0103 de%u00a04 m. Deci T%u0103ul Z%u00e2nelor este situat %u00eentr-o zon%u0103 de depozite coluvialdeluviale cu blocuri%u00a0 (grohoti%u015furi) de v%u00e2rsta Holocen inferioar%u0103. Valul de grohoti%u015f a luat na%u015ftere prin acumularea%u00a0 blocurilor de pe versant %u00een timpul Holocenului inferior.%u00cen perioada respectiv%u0103 versantul%u00a0 nordic al Vf. %u0162iganca nu era acoperit de p%u0103dure, deci, dezagregarea %u015fi alterarea a putut%u00a0 ac%u0163iona liber, duc%u00e2nd %u00een final Ia formarea unui baraj pu%u0163in permeabil de grohoti%u015f %u015fi argil%u0103, %u00een%u00a0 spatele c%u0103ruia s-a format lacul. Azi lacul este %u00eenconjurat de o frumoas%u0103 p%u0103dure de molid, iar%u00a0%u00een partea sa nordic%u0103 se afl%u0103 o mic%u0103 poieni%u0163%u0103. Cheile Bistri%u0163ei Ardelene%u00a0 se %u00eentind, cu mici %u00eentreruperi, de la ie%u015firea din comuna%u00a0 Bistri%u0163a B%u00eerg%u0103ului, trec%u00e2nd pe la confluen%u0163a cu p%u00e2r%u00e2ul Repedele %u015fi apoi la barajul Colibi%u0163a.%u00a0 Se %u00eencadreaz%u0103 %u00een modelul zonei periferice a Mun%u0163ilor C%u0103limani, ca o vale ad%u00e2nc%u0103 cu%u00a0 profil transversal, cu relief variat, pe care apar numeroase forma%u0163iuni erozionale, st%u00e2nci%u00a0 gola%u015fe sau abrupturi din care enumer%u0103m c%u00e2teva cunoscute %u00een toponimia local%u0103 ca: Piatra%u00a0Mare, St%u00e2ncile Arini%u015fului sau Ar%u015fi%u0163a Mare.%u00a0 Peisajul deosebit pe care aceste zone %u00eel ofer%u0103 privirilor, cu p%u0103duri frumoase,%u00a0%u00eentrerupte din loc %u00een loc de st%u00e2nci seme%u0163e care flancheaz%u0103 p%u00e2raie cu ape limpezi %u015fi clare care%u00a0constituie raiul p%u0103str%u0103vilor, frumuse%u0163ea deosebit%u0103 a acestor zone, completat%u0103 cu lacul de%u00a0 acumulare de la Colibi%u0163a, bog%u0103%u0163ia florei %u015fi faunei s%u0103lbatice %u015fi a habitatelor i-a determinat pe%u00a0 speciali%u015ftii de la Agen%u0163ia de Protec%u0163ie a Mediului Bistri%u0163a, s%u0103 propun%u0103 acest areal pentru%u00a0 selectarea ei %u00een re%u0163eaua NATURA 2000. Re%u0163eaua%u00a0 NATURA%u00a0 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru%u00a0 conservarea narurii, scopul acestui program fiind acela de a proteja biodiversitatea Europei%u00a0%u015fi de a proteja activit%u0103%u0163ile economice benefice pentru biodiversitate. Situl%u00a0 NATURA%u00a0 2000 - Cu%u015fma - acoper%u0103 o zon%u0103 de aproximativ 44.000 ha din partea%u00a0 nord-vestic%u0103 a mun%u0163ilor C%u0103limani %u015fi care %u00eencearc%u0103 s%u0103 lege %u00eentr-un tot unitar ariile protejate%u00a0 cuprinse %u00een acest sit adic%u0103 Valea Repedea, Cheile Bistri%u0163ei Ardelene, St%u00e2ncile T%u0103tarului,%u00a0 Piatra Cu%u015fmei, Piatra Corbului R%u00e2pa Verde, %u015fi T%u0103ul Z%u00e2nelor, cuprinz%u00e2nd %u00eentreg teritoriul%u00a0 administrativ al comunei Bistri%u0163a B%u00eerg%u0103ului.Proiecte de investi%u0163ii:Proiecte finalizateModernizare str%u0103zi %u00een Comuna Bistri%u021ba B%u00e2rg%u0103ului, prin lucr%u0103ri de asfaltare a drumurilor comunaleConstruire %u0219i dotare cu echipamente Gr%u0103dini%u021b%u0103 cu Program Prelungit %u00een Comuna Bistri%u021ba B%u00e2rg%u0103uluiRe%u021beaua de ap%u0103%u00a0 %u0219i canal din Comuna Bistri%u021ba B%u00e2rgaului , a fost finalizat%u0103 %u0219i este predat%u0103%u00a0 operatorului Regional SC Aquabis