Page 958 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

958 judeţul TULCEA

PRIMĂRIA COMUNEI MAHMUDIA Locuirea este reluată în epoca feudală, în apropierea cetăţii
dezvoltându-se o aşezare rurală, mărturie fiind monedele
Adresă: Geolog Vasile Bacalu, nr. 19 bătute în secolul al XI-lea. Zidurile cetăţii antice, groase de
Cod poştal: 827130 2 m, au fost afectate atât de factorii naturali de eroziune cât şi
Telefon: 0240-545543; de efectele celui de-al doilea război mondial.
Fax: 0240-545390;
Adresa de e-mail: primaria@mahmudia.ro Casa Pescarului, intrarea liberă
URL: www.mahmudia.ro Reprezintă un mini-muzeu iniţiat de comunitatea
Persoane din primarie: locală care oferă vizitatorilor secvenţe din viaţa comunităţilor
Primar: Şerpescu Ion de pescari din Delta Dunării. Vă prezintă obiecte funcţionale
Viceprimar: Uncu Vasile din gospodărie, diverse produse de manufactură practică
Secretar: Erofei Igor meşteşugărească, scene din viaţa domestică a familiilor
Contabil: Ghilan Veronica tradiţionale de pescari. Pe durata sezonului estival, Casa
Suprafaţa: 6268,70 ha; Pescarului va putea găzdui expoziţii temporare tematice,
Intravilan: 185,85 ha; intenţia comunităţii fiind de a realiza diverse parteneriate cu
Extravilan: 6182,85 ha; pensiuni locale ce vor oferi turiştilor preparate tradiţionale
Populaţia: 2732; locale. La casa pescarului se va putea servi un peşte prăjit, un
Gospodării: 954; Locuinţe: 1116; borş de peşte gătit de localnici, iar amatorii vor avea ocazia să
Grădiniţe: 1; Şcoli: 1; Licee: 1; înveţe să gătească pe loc, chiar ei, o ciorbă de peşte ca în
Aşezarea geografică: Delta Dunării.
Mahmudia a dat ţării o serie de personalităţi, precum
Comuna Mahmudia este situată pe malul drept al redactorul literar şi prozatorul Pavel Perfil, inginerul prozator
braţului Sfântul Gheorghe. Sat reşedinţă de comună, în prezent Octav Enceicu, profesorul teolog Calciu Dumitreasa, contra-
fără alte sate componente, este situat la circa 34 km est de amiralul Iacob Bălan, culegătorul de folclor şi monografistul
reşedinţa de judeţ, pe malul drept al braţului Sfântul Gheorghe, Aurel Munteanu, geologul şi cercetătorul V. Bacalu şi Corneliu
la poalele estice ale dealului Beştepe. Oniseu, doctor inginer în chimia industrială, autor de manuale
Evenimente:
Vatra localităţii este despărţită de drumul judeţean Hramul bisericii de rit vechi "Sfântul Gheorghe" -
222C delimitând zona de vest care se află la poalele dealurilor 6 mai
Beştepe. Sărbătoarea satului şi hramul bisericii "Sfântul Nicolae
de Vară" - 9 mai
Comuna Mahmudia este delimitată de urmatoarele Hramul bisericii de rit vechi "Sfântul Nicolae de Vară"
teritorii: - 22 mai
În comună performează Ansamblul Folcloric "Katiuşa"
- la nord, comuna Maliuc; al comunităţii Ruşilor Lipoveni, ansamblul de dansuri "Katiuşa"
- la est şi sud, comuna Murighiol; şi ansamblul folcloric Salsovia ambele din partea Căminului
- la vest, comunele Beştepe şi Mahmudia. Cultural Mahmudia
Mahmudia face parte dintre comunele care s-au Facilităţi oferite investitorilor:
reorganizat în anul 2004, separându-se de Beştepe. O primă modalitate de implicare o constituie asigurarea
Caracterul specific al comunei este aspectul urban accesului la facilităţi constând în existenţa de utilităţi de natura
pronunţat, datorat numeroaselor blocuri construite în special reţelelor de apă şi canalizare, energie electrică, apoi drumuri,
pentru minerii veniţi de peste tot să lucreze la carierele din servicii pentru colectarea deşeurilor, dar şi furnizarea de utilităţi
zonă (Mahmudia, Beştepe etc.). sociale (învăţământ, cultură, sănătate)
Activităţi specifice zonei: Oportunităţi:
Ocupaţiile de bază sunt: - drum judeţean reabilitat, ce trece până la intrarea în
Agricultura; localitatea Mahmudia
Creşterea animalelor; - potenţial turistic şi agroturistic datorită apropierii de
Pescuitul; braţul Sfântul Gheorghe, existenţa bălţilor şi posibilitatea de
Vânătoarea; navigaţie, pescuit, turism
Apicultura; - zonă de un pitoresc aparte, cu o faună şi floră specifică
Împletiturile din papură; (flora: Vegetaţie de stepă petrofilă, fauna: păsări acvatice sau
Exploatarea calcarelor. răpitoare de zi - pelicanul comun, buhaiul de baltă, stârcul
Există câteva asociaţii agricole axate pe culturi pitic, stârcul roşu, şoimul călător, şerparul, lăcustarul)
cerealiere, de plante tehnice şi viţă de vie - identitatea istorică datorită vestigiilor romane şi
Activităţi economice principale: medievale
Exploatarea calcarelor - facilităţi de cazare (hoteluri, pensiuni) şi de alimentaţie
Turism şi agroturism publică de calitate deosebită
Obiective turistice: - zonă cu potenţial eolian
Potenţialul turistic al comunei Mahmudia decurge din - resurse de stuf şi papură în Delta Dunării
amplasarea localităţii pe malul stâng al braţului Sfântul Gheorghe - resurse de calcar industrial (potenţial pentru exploatare
Turismul are rădăcini destul de vechi, datorită poziţiei industrială) (minal)
favorabile, pe malul braţului sudic al Deltei. Vechiul hotel Plaur - zonă cu potenţial pentru pescuit (fond piscicol
(150 locuri) a fost refăcut şi introdus în circuitul turistic, sub un diversificat)
alt nume (Monjardin), între timp apărând şi alte câteva pensiuni Proiecte de investiţii:
şi hoteluri cu grad ridicat de clasificare Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale în
Alte obiective de interes turistic: localitatea Mahmudia
Cazematele datând din perioada celui de al doilea Îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de alimentare cu
război mondial apă a locuitorilor din Mahmudia şi achiziţie pompe apă
Observatorul de păsări situat în proximitatea ruinelor Consolidare, reabilitare şi extindere dig protecţie şi
cetăţii Salsovia extindere faleză în Mahmudia
Cetatea Salsovia. Vestigiile fortificaţiei romane Modernizare centru civic (spaţii verzi, parcuri)
Salsovia sunt amplasate pe un promontoriu, la baza căruia se Asfaltare străzi în localitatea Mahmudia
află braţul Sfântul Gheorghe. Cetatea a funcţionat drept castru Facilităţi de acostare pentru ambarcaţiuni în localitatea
militar încă din prima jumătate a secolului al III-lea şi ulterior Mahmudia
ca anexă la Legiunile militare romane. La sud de cetate, pe un
platou întins, în epoca romană se afla o aşezare civilă apărată
din trei părţi de văi naturale, cu maluri abrupte. Castrul a fost
foarte probail, distrus în vremea lui Valens.