Page 930 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 930
930 judeţul TIMIŞ
PRIMĂRIA ORAŞULUI FĂGET Monografia istorică a lui Pesty Frigyes a costituit principala
sursă de informaţii pentru mulţi istorici, care, oprindu-se
Adresă: Calea Lugojului, nr. 25 asupra realităţilor social-economice şi politice ale Banatului
Cod poştal: 305300 medieval, au făcut referiri şi la Făget. Informaţii sporadice
Telefon: 0256-320494, 320611; Fax: 0256-320641; despre unele evenimente istorice consumate pe locurile
Adresa de e-mail: plfaget@online.ro făgeţene în evul mediu şi în zorii epocii moderne ne dă Nicolae
URL: www.primariafaget.ro Stoica din Haţeg în Cronica Banatului, operă fundamentală a
Persoane din primarie: celui mai cunoscut cronicar al Banatului.
Primar: Avram Marcel
Viceprimar: Sita Vasile Frământările anului 1918, pregătirea şi participarea
Secretar: Sita Valentina-Simona delegaţilor din zona Făgetului la Marea Adunare Naţională de
Contabil: Groza Delia la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursă principală de
Sate în administraţie: informare volumul de documente: Făurirea statului naţional
Bunea Mare, Povergina, Băteşti, Begheiu Mic, Brăneşti, unitar român. Contribuţii documentare bănăţene 1914-1919,
Bichigi, Colonia Mică, Jupineşti, Temereşti coordonator dr. Ioan Munteanu şi fondul Nicolae Iliesciu, aflat
Suprafaţa: 15086,87 ha; Intravilan: 1010,87 ha; Extravilan: 14076 ha; la Muzeul Banatului din Timişoara. Pitorească aşezare
Populaţia: 6761; Gospodării: 2087; Locuinţe: 2378; Grădiniţe: 10; geografică a Făgetului, intensa activitate spirituală, renumitele
Şcoli: 6; Licee: 1; sale târguri au atras atenţia unor călători străini ce au trecut
Aşezarea geografică: prin Transilvania şi Banat. La 1660, călătorul turc Evlia Celebi,
trecând prin Făget făcea o descriere a cetăţii medievale: A
Oraşul este situat în partea de nord-vest a Munţilor fost construită de o femeie cu numele de Tilen...E o construcţie
Poiana Ruscă, pe şoseaua naţională DN 68 A Ilia-Lugoj şi linia în formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă
CFR 212. care dă spre câmpie. Are un dizdar, trei sute de ostaşi aleşi şi
material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu şindrilă,
Dinspre valea Mureşului localitatea este accesibilă, dar nu are piaţă şi bazar sau altceva. Este doar un turn de serhat..
fie direct de la Săvîrşin, pe un drum modernizat de 22 km, fie
prin Ilia. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Johann Lehmann
consemna: ''Făgetul este un oraş câmpenesc frumos". Locul
Trecând prin Făget semnalăm pe terasa inferioară a este bogat din cauza târgurilor de animale care se ţin aici.
Râului Bega, la marginea de nord a localităţii, urmele unei Oraşul este românesc, are peste 200 de case şi două biserici.
fortificaţii medievale atestate la 1548. Cetatea este parţial Hanul de la Făget este cel mai frumos şi cel mai curat şi
cercetată şi restaurată. încăpător pe toată linia Timişoara-Sibiu şi acest han este
proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru
Făgetul este centrul unei zone etnofolclorice distincte oaspeţi. Călătorii sunt bine serviţi, dar la un "preţ foarte
(port popular, monumente de arhitectură veche românească, scump". Din aceeaşi perioadă ne-au rămas şi descrierile
folclor). În centrul oraşului se află complexul turistic "Padeşul", călătorului italian Domenico Sestini, considerat de Nicolae
cu un hotelde 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva Iorga drept un om cult şi foarte inteligent. Într-o lucrare ce
sute de metri de coţul şoselei de unde se desface drumul spre apărea la 1815 la Florenţa, Domenico Sestini descrie şi zona
Săvârşin. Făgetului, dând informaţii originale şi corecte. Drumul de la
Bujor (Traian Vuia) sat cu ''case româneşti însă sărace'' la
În acest loc se află busturile lui Eftimie Murgu şi Făget, i se părea călătorului italian destul de bun.''Făgetul e un
Victor Feneşiu. În faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar târg frumos'' prin mijlocul căruia trece Râul Bega. Vara râul
la o distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de este navigabil până la Timişoara şi chiar mai departe şi este
agrement cu bar, terasă şi un bazin de dimensiuni olimpice. folosit pentru transportul buştenilor spre Câmpia Banatului.
Gara este situată, de asemenea pe artera principală, la ieşirea Târgurile Făgetului îi atrag atenţia şi călătorului italian.
spre Lugoj.
Potrivit mărturisilor lui Domenico Sestini Făgetul avea
Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat la începutul secolului al XIX-lea ''200 case româneşti cu 2
care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile biserici şi peste 30 case germane cu o biserică mică dar
Drăgsineşti şi Gladna. curată, slujită de călugării minoriţi din Lugoj''. Făgetul era şi un
important punct de legătură dintre Banat şi Ardeal, aici fiind şi
Istoria Oraşului Făget: ''vama pentru Transilvania şi Ungaria''. Hanul de la Făget, ce
Făgetul şi-a luat numele de la pădurile de fagi din era proprietatea contesei de Soro, soţia comandantului cetătii
zonă, fiind consemnat în documente în diferite forme: Fagyath Timişoara, este descris de călătorul italian ca ''unul dintre cele
1548; Faczat 1594; Facsá d 1595; castrum Fachiad, Fachat, mai bune'', având '' camere bune pentru călători şi grajduri
Fachad, Fachiat 1595; Fachyath, Fachyath 1597, Facyad 1603, pentru cai'', dar preţul era destul de mare. La Făget se putea
arx Fachaitt, Faczatt 1607; Fachiath 1608, Facsat 1616; appidum ajunge şi pe un drum mai scurt, de-a lungul Râului Bega, dar
Olá h Facset; Wallachisch Fatschet 1808; German Facset, Vallá asta numai când timpul era frumos.
ch Facset 1828; Né met-Facset, Olá h-Facset 1851; Facsé t
1907; Făget 1918. Dintre cele şase localităţi ce poartă acelaşi De la Făget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ''un
nume, existente în judeţele: Iaşi, Alba, Bacău, Dolj, Prahova şi sat de 85 de case, cu un han mizerabil'' şi de aceea ''călătorii
Timiş, Făgetul bănăţean este cel mai cunoscut. Făgetul este preferă o încăpere în Casa poştei''. În 1828 va trece prin Făget
amintit pentru prima dată în 1548 cu ocazia unei donaţii făcute şi învăţătorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o călătorie
de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul prin Ardeal şi Banat. O descriere a Făgetului de la începutul
nobilului Iacob Bekesdin Făget. Atestat târziu de memoria secolului al XX-lea a făcut-o şi Bodo Antal într-un ghid al
documentelor scrise-comparativ cu alte asezări din zonă- Banatului: ''Făgetul, comună mare, centru de plasă, se întinde
Făgetul s-a impus repede atenţiei istoricilor, călătorilor străini pe zona colinară de lângă Râul Bega...De la gară, în 3-4 minute
sau români, personalitătilor politice şi culturale care au luat se poate ajunge cu birja în centrul localităţii, în parcul pieţei
contact nemijlocit cu realităţile locurilor. Bel Matyas, în bisericii. Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe
Geografia sa tipărită la 1777, consemna: ''Făgetul este oraş partea dreaptă Primăria, pe partea stângă şcoala de stat
vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile), (şcoala maghiară), în piaţa bisericii, Biserica romano-catolică,
este aşezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată''. Judecătoria, hotelul ''Regele maghiar". Referindu-se la cetatea
Într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari, rămasă în Făgetului, Bodor Antal consemnă că ruinele acesteia abia se
manuscris, acelaşi autor, referindu-se la cetatea medievală a mai vedeau.
Făgetului, arată că după căderea Timişoarei, cetatea Făget a
fost ocupată de turci, care au instalat acolo o garnizoană ce Asupra frumuseţii Făgetului şi-au oprit privirea şi alţi
trăia numai din jafuri. Existenţa scurtă, dar deosebit de călători străini, precum şi numeroase personalităţi politice şi
frământată a cetătii medievale a Făgetului, deseori teatrul unor culturale româneşti: Dinicu Golescu, Eftimie Murgu, Mihai
aprige confruntări între români, turci şi habsburgi, este prezentată Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga şi mulţi alţii.
documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiară
Krassó vá rmegye tö rté nete (Istoria comitatului Caras).
