Page 863 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a
P. 863
judeţul SIBIU 863
Drumuri de legătură: DC 54 Nou - între Nou şi Daia şi În secolulul al XV-lea după constituirea oraşelor şi a satelor,
DJ 104 G - între Nou şi Roşia. Accesul în Daia se face din DJ începe construirea bisericilor-cetate caracteristice. Acestea
106 Sibiu - Agnita pe DJ 106S. Accesul în Caşolţ se face pe reprezintă un tip arhitectonic aparte de biserci, folosite pe
DC55. Accesul în Nucet se face pe DJ 104G Cornăţel-Nucet- lângă menirea lor drept lăcaşuri de cult şi drept saţii de
Săcădate. retragere şi apărare de către locuitorii aşezării respective.
Biserica este încojurată de fortificaţii, adică ziduri de apărare
Din punct de vedere geografic, comuna aparţine părţii prevăzute cu galerii şi tunuri de stajă. Cetăţile au fost construite
de sud a podişului Transilvaniei - respectiv Podişul Hârtibaciului, şi întreţinute în vederea apărării împotriva repetatelor invazii
aproape de limita cu Depresiunile Făgăraşului şi Cibinului. otomane. În Valea Hârtibaciului, astfel de biserici fortificate se
găsesc în localităţile Agnita, Hosman, Marpod, Alţâna, Roşia,
Comuna Roşia se învecinează la nord cu teritoriul Chimpăr şi Dealu Frumos.
comunei Vurpăr, la sud cu Municipiul Sibiu şi comuna Şelimbăr,
la est cu teritoriul comunei Nocrich şi al oraşului Avrig şi la Curtaţi de Germania nazistă, saşii au trăit avatarurile
Vest cu teritoriul comunei Şura Mare celui de-al doilea război modial. În 1945, toţi saşii apţi de
muncă au fost deportaţi în URSS, la muncă forţată. După 1950
Scurt istoric a început aşa numitul exod al saşilor din Transilvania. Ultimii
Hotarul comunei Roşia a fost locuit din timpuri străvechi, ani ai dictaturii comuniste au fost marcaţi de o criză economică
urme de cultură materială fiind descoperite frecvent şi datate accentuată. Republica Federală Germană plătea o anumită
din neolitic. sumă pe fiecare cap de locuitor din România aparţinând etniei
Primele dovezi ale prezenţei umane datează încă din saşilor doritori să emigrez în Germania. După căderea regimului
epoca pietrei. ceauşist, a început un ultim val de emigrare a saşilor către
Obiecte din aceste perioade (articole din piatră şi din Germania, astfel încât astăzi mai întâlnim doar puţini saşi în
ceramică, arme) sunt expuse în Muzeul Văii Hârtibaciului. această regiune, odinioară definită de prezenţa lor. După
Perioada dacică respectiv romană sunt de ademenea preluarea puterii de către comunişti, toate întreprinderile
atestate prin descoperiri arheologice. Tot în această zonă s-au private au fost desfinţate sau au devenit, după naţionalizare,
găsit resturile unei aşezări romane: ceramică romană, o formă proprietatea statului. Consecinţele prăbuşirii economiei
din lut pentru fabricarea unor figurine reprezentând o zeiţă socialiste planificate se pot observa până astăzi: somaj în
înaripată călărind pe o panteră. masă, agricultura în derivă şi ruine industriale. În decursul
Istoria culturală şi identitatea regională sudul timpului şi până astăzi, regiunea a fost şi este marcată de o
Transilvaniei, zonă în care se află şi Roşia, a fost o zonă bogăţie ieşită din comun a obiceiurilor, tradiţiilor şi a
favorabilă locuirii din cele mai vechi timpuri. A făcut parte din patrimoniuui cultural, urmare a convieţuirii timp de secole a
Imperiul Roman timp de 2 secole, a fost traversată de numeroase celor de etnie germană, ca şi minoritate naţională în cadrul
triburi de migratori şi în secolul al XII-lea a devenit parte a Transilvaniei respectiv României, cu celelalte etnii.
regatului ungar. Regii unguri au fost cei care au adus în zonă În comunităţile săteşti existau structuri de întrajutorare
colonişti saşi pentru a păzii graniţele acestui teritoriu, a dezvolta ("vecinătăţi") care asigurau sprijinul familiilor nevoiaşe.
comerţul şi economia locală. Zona a devenit un important Activităţi economice principale:
punct de contact între cele tri populaţii principale ale Transilvaniei,
romînii, saşii şi ungurii. Echilibrul demografic al zonei s-a rupt Economia aşezării este bazată pe activităţi în domeniul
la sfârşitul anilor '70 când saşii au început să emigreze masiv agricol prin cultivarea terenurilor (cartofi, cereale, legume) şi
în Germania. Dacă în anul 1977 existau 988 de saşi în comuna creşterea animalelor, exploatarea fâneţelor, exploatarea şi
Roşia, în anul 1992 numărul acestora ajunsese la doar 166 de prelucrarea primară a lemnului, comerţul cu produse agricole
persoane. În prezent în comună mai trăiesc 8 saşi din o şi turismul rural
populaţie de peste 5000 de persoane. Obiective turistice:
Zona a reprezentat de-a lungul timpului nu doar un
focar de toleranţă şi interacţine între etnii diferite, ci şi între Biserica Evanghelică-Luterană, secolul al XIII. Obiectiv
confesiunile religioase ortodoxă, luterană, catolică şi reformată, memorial
mai ales în anii grei ai comunismului când închisorile erau pline
de preoţi de toate confesiunile. Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial.
După 1990 datorită schimbărilor din societate şi Monumentul Eroilor "LA VULTURI" a fost ridicat în
economia românească cei mai mulţi locuitori ai comunei au anul 1923, din iniţiativa "Societăţii Cultul Eroilor". Monumentul
rămas fără locuri de muncă şi au început să practice agricultura este realizat din fier forjat şi bronz, fiind împrejmuit cu stâlpi
pentru a putea trăi. Numărul persoanelor asistate social era din beton uniţi cu lanţuri metalice. Pe frontispiciul monumentului
foarte mare devenind o povară pentru o comunitate şi o primărie se află următorul înscris comemorativ: "În cinstea eroilor
cu resurse destul de modeste. căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1918. Dăruită de
Angajarea multor locuitori din comună în fabricile din Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, Bucureşti. Războiul
Sibiu, Primăria contactând de multe ori angajatorii şi convigându- 1916-1918".
i să angajaze oameni din comuna Roşia. Pentru transportul Troiţa ridicată în anul 2016, în cinstea Eroilor Căzuţi la
munictorilor spre locurile de muncă Primăria a solicitat firmelor Datorie, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Bătălie a
de transport să introducă noi curse între satele comunei şi Sibiului, 26-29.09.1916
Sibiu. În acelaşi timp, Primăria s-a arătat interesată de orice Pensiunea BIO HAUS Cioran este situată la 20 km de
posibilitate de a atrage investitori în comună contribuind astfel la Sibiu, pe Valea Hârtibaciului în localitatea Nucet, într-o zonă
crearea de locuri de muncă în localitate. Dintre investiţiile splendidă de dealuri şi păduri nepoluate extrem de ozonată,
private făcute în localitate amintim fabrica de pile din Thalheim, datorită confluenţei a două văi (Valea Hârtibaciului şi Valea
ferma din Roşia, ferma din Thalheim, brutăria şi atelierul de Oltului). http://www.bio-haus.ro/
tâmplărie din Roşia. Evenimente:
Pentru copiii abandonaţi Asociaţia Papageno conduce Ziua fermierului în luna septembrie
o casă în Thalheim unde aceştia sunt crescuţi şi educaţi. Facilităţi oferite investitorilor:
La est de Agnita, în sol s-a descoperit o piatră Consiliul local al comunei Roşia sprijină potenţiali
funerară, precum şi resturile unui turn de strajă roman. Alte agenţi economici dispuşi să creeze noi locuri de muncă pe
descoperiri s-au făcut printre altele în apropierea satului raza comunei, prin scutirea la anumite taxe şi impozite între
Ghijasa de Jos. Un moment crucial în istoria Transilvaniei l-a 1-10 ani
reprezentat colonizarea de către regatul ungur la sfârşitul Proiecte de investiţii:
secolului al IX-lea. Conform tezei istoriografice predominante, Reţea de canalizare şi staţie de epurare în satele: Nou,
la mijlocul secolului al XII-lea regele Ungariei Géza II a adus Daia, Caşolţ, Cornăţel, Nucet, Daia Nouă
colonişti germani în Transilvania, ca şi agenţi ai dezvoltării a Sală festivităţi în sat Daia
acestor regiuni împădurite slab populate şi pentru apărarea lor Extindere şi reabilitare şcoală sat Nou
împotriva invaziilor mongole. Construire teren de sport
