Page 536 - Ghidul Primariilor ed. a XV-a

536 judeţul HUNEDOARA
Oportunităţi:
Infrastructură:
Programe de finanţare în domeniul infrastructurii;
Surse de finanţare judeţene şi guvernamentale;
Vecinătatea geografică a oraşului cu judeţele Alba şi
Vâlcea;
Posibilitatea alimentării consumatorilor urbani cu
energie termică produsă de termocentrala Paroşeni.
Dotări edilitare:
Surse de finanţare extrene, program de finanţare;
Sprijin din partea autorităţilor judeţene (consiliul
judeţean, direcţia de sănătate publică, direcţia pentru cultură,
inspectoratul şcolar.
Economie şi turism:
Programe de finanţare/creditare adresate antreprenorilor;
Programe de finanţare pentru dezvoltare locală;
Oportunitatea amenajării unei staţiuni montane în
zona Dobraia;
Valorificarea potenţialului de vânătoare şi pescuit;
Valorificarea plantelor medicinale şi a fructelor de
pădure;
Valorificarea superioară a produselor agro-alimentare;
Crearea unei reţele de ferme şi gospodării autorizate
pentru practicarea agroturismului.
Servicii sociale:
Programe de finanţare în domeniul social.
Autoritatea publică:
Mediatizarea prin pagina web a localităţii, a potenţialului
turistic şi a realizărilor acţiunilor întreprinse;
Armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor
de implementare pentru prelucrarea legislaţiei comunitare.
Proiecte de investiţii:
"Modernizare străzi şi parcari în zona cap linie Petrila
cap linie Lonea"
"Modernizarea cabinetelor de specialitate ambulatorii
din cadrul centrului de sănătate multifuncţional Petrila"
"Domeniu schiabil Şureanu - Petrila"
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PETROŞANI
Adresă: 1 Decembrie 1918, nr. 93
Cod poştal: 332019
Telefon: 0254-541220, 0800-800252;
Fax: 0254-545903;
Adresa de e-mail: primarie@primariapetrosani.ro,
relatiipublice2004@yahoo.com
URL: www.primariapetrosani.ro
Persoane din primarie:
Primar: Ridzi Florin Tiberiu Iacob
Viceprimar: Florin Nicolae
Secretar: Negoe Adrian
Administrator Public: Popescu Marian
Director Economic: Popa Emilia
Director Executiv: Dragoş Paulina
Director Executiv: Vişan Daniel
Sate în administraţie:
Peştera Bolii, Dâlja Mare, Dâlja Mică, Slătinioara
Suprafaţa: 21080,7766 ha;
Intravilan: 1215 ha; Extravilan: 19865,7766 ha;
Populaţia: 40925; Gospodării: 3510; Locuinţe: 14164;
Grădiniţe: 8; Şcoli: 5; Licee: 5; Universitaţi: 1;
Aşezarea geografică:
Municipiul Petroşani se află situat în partea centrală
a României, în sudul judeţului Hunedoara, la confluenţa Jiului
de Est cu Jiul de Vest.
Relieful Municipiului Petroşani este tipic depresionar,
fiind înconjurat de munte: la est se află masivul Parâng, la vest,
masivul Godeanu, la nord, masivul Retezat iar la sud, masivul
Vâlcan
Localitatea se situează la altitudinea de 615-620 m,
cea mai mare altitudine din zonă înregistrându-se în Vârful
Parângul Mare, adica 2519 m
Municipiul Petroşani este amplasat pe două importante
căi de comunicaţie rutiere: DN 66 Târgu Jiu-Simeria la
intersecţia cu DN 66A Petroşani-Uricani-Câmpu lui Neag, cu
prelungire spre Herculane şi DN 7A care leagă municipiul de
Valea Oltului (Petroşani-Voineasa-Brezoi)
În ceea ce priveste distanţa faţă de oraşele mari,
municipiul Petroşani se află situat la 370 km faţă de capitala
ţării, Municipiul Bucureşti, şi la 91 km faţă de capitala judeţului
Hunedoara, Municipiul Deva
Alte oraşe importante din apropierea sa sunt: Târgu
Jiu - 56 km, Craiova - 161 km, Timişoara - 250 km, Alba Iulia -
200 km, Sibiu - 220 km
Activităţi specifice zonei:
Minerit
Turism
Creşterea animalelor
Activităţi economice principale:
Minerit
Servicii
Obiective turistice:
Muzeul Mineritului a fost înfiinţat la 4 august 1961 şi
este singurul edificiu de cultură din România cu profil de
tehnică minieră în cărbune. Clădirea care adăposteşte astăzi
Muzeul Mineritului din Petroşani a fost construită în anul 1920
servind ca sediu (primul sediu) Societăţii Anonime Petroşani.
Colecţia muzeului are în componenţă aproximativ 1500 de
piese cu caracter minier constând în: utilaje, unelte,
îmbrăcăminte specifică
Biserica Sfânta Mare Mucenică Varvara este o
biserică deosebită, din lemn, situată în cartierul Aeroport şi a
cărei piatră de temelie a fost pusă la 4 decembrie 1994
Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu Petroşani, emblemă
culturală a municipiului, a luat fiinţă în anul 1948, schimbându-
şi de-a lungul anilor titulatura, purtând actuala denumire din
1991. Clădirea teatrului, monument istoric, a fost construită în
1905, servind înainte drept cazino şi casă de oaspeţi. Teatrul
oferă publicului din Petroşani o neaşteptată bucurie a spiritului
Biserica Ortodoxă a Sânionilor din Lunca Jiului
(actualul cartier Livezeni), cea mai veche construcţie din
Petroşani care a rezistat trecerii timpului. Aceasta a fost
ridicată în 1790, pe locul unei alte biserici pustiite de trecerea
hoardelor otomane prin Pasul Vâlcan. În această străveche
biserică, construită din lemn, se mai păstrează şi astăzi
clopotul original (inscripţionat cu anul montării în biserică,
1790), câteva icoane din aceeaşi perioadă şi câteva cărţi
religioase tipărite în secolul XVII şi XVIII
Muzeul Momârlanului, strada Slătinioara, nr. 64, este o
casă, alcătuită din două camere şi o tindă, ce adăposteşte o
colecţie variată de obiecte ţărăneşti, toate aparţinând culturii locale
Peştera Bolii se află în partea de nord a oraşului
Petroşani la 6 km de acesta pe DN66A ce leagă Valea Jiului de
Haţeg şi este una din cele mai mari peşteri din Transilvania.
Este singura peşteră din ţară unde se poate observa
străpungerea în totalitate de către o apă curgătoare a unui
masiv din rocă calcaroasă. Săpată în calcarele Dealului Bolii
de către pârâul Jupâneasa şi Galbina, peştera sub forma unui
tunel se află la o altitudine de 720 m, are lungimea de 455 m şi
deschiderea între 10 si 20 m.
Staţiunea turistică de interes naţional Petroşani -
Parâng, conform Hotărârii de Guvern nr. 1205/2009, constituie
un punct de atracţie pentru turiştii români şi din străinătate
datorită resurselor naturale: peisaje montane, lacuri glaciare, fond
forestier, fond cinegetic, o rezervaţie botanică şi pârtii de schi.
Accesul în masiv şi implicit în staţiune se poate face
dinspre Petroşani pe şoseaua asfaltată până la staţia de
îmbarcare a telescaunului, care asigură transportul până în
zona turistică a Parângului Mic. De aici, se poate continua cu
traseul de creastă, care atinge toate vârfurile, cu posibilităţi de
coborâre în căldările glaciare de pe versantul estic.
Staţiunea, oferă alpiniştilor, schiorilor şi tuturor celor
care sunt pasionaţi de drumeţii, aproximativ 1330 locuri de cazare
la hoteluri, cabane şi vile. Turiştii se pot bucura de 10 pârtii
dotate cu 4 ratrakuri - utilaje de bătut zăpada, 6 teleschiuri şi
un telescaun.